Un olandez ne învață la Axente Sever despre originile flamande ale sașilor

Într-un tur al bisericilor fortificate, Axente Sever este un bun punct de pornire. Asta pentru că muzeul de aici îți administrează o doză concentrată de cultură generală despre bisericile fortificate și originile sașilor. Datorită lui Antoine van Rijen, olandezul îndrăgostit de sat, cel care a amenajat și Muzeul Cetate, din Axente Sever pleci cu o esențială privire de ansamblu, unică în peisajul bisericilor fortificate de la noi.

 

Deși mai puțin cunoscută, deci mai puțin vizitată, biserica fortificată din Axente Sever, (Frauendorf, Asszonyfalva) este unul dintre cele mai bine întreținute și mai frumoase monumente din arhipelagul cetăților din Transilvania. Datorită lui Antoine van Rijen, cetățeanul olandez care s-a ocupat de realizarea proiectului de restaurare a bisericii fortificate, aici se vorbește despre un aspect controversat și mai puțin cunoscut al istoriei săsești: orginile sașilor și patrimoniul comun al Transilvaniei și Flandrei (Belgiei), Olandei, Luxemburgului, câteva dintre spațiile originare ale sașilor, cei care în primele documente erau numiți și “Flandrenses”.

Știați, de exemplu, că în săsește sunt cuvinte care și astăzi se mai folosesc în Flandra, Olanda sau Luxemburg?

image_1

ăăă, e ceva în neregulă cu poza asta?

ăăă, e ceva în neregulă cu poza asta?

 

image_5

 

Biserica fortificată din Axente Sever

O curte îngrijită acoperită cu flori, o biserică impunătoare din turnul căreia poți admira împrejurimile, camere de oaspeți confortabile amenajate în fostele cămări ale cetății medievale, unul dintre cele mai interactive și mai bine documentate muzee etnografice de la noi și doamna Pelger, încântată mereu de oaspeți – fiecare în parte este un motiv suficient ca să te bucuri că ai făcut popas la Axente Sever. Unde mai pui că biserica se află la drumul mare, între Sibiu și Mediaș, fiind ușor accesibilă oricui. În plus, sunt cel puțin două lucruri inedite despre sași, pe care numai la Axente Sever le vei afla.

 

Satul a fost atestat documentar în 1305, ca proprietate a familiei Apafy, iar în 1516 dobândește statutul de sat liber în scaunul Șeica. Mai demult Frâua, Frauendorf, se presupune că numele german ar fi provenit de la hramul Sfânta Fecioară, al vechii biserici pe locul căreia s-a construit cetatea de acum. În 1933, satul a primit numele revoluționarului pașoptist Axente Sever (1821-1906), născut aici.

Biserica de tip sală, în stil gotic și purtând hramul Tuturor Sfinților, a fost construită în 1322, peste o veche capelă romanică. Masivitatea turnului clopotniță între cor și hală conduce la concluzia că este partea cea mai veche a bisericii. O structură asemănătoare a ansamblului poate fi întâlnită la Agârbiciu și la Țapu.

La sfârșitul secolului al XV-lea, biserica este modificată pentru o mai bună apărare: au fost înălțate nava și absida și s-a ridicat zidul împrejumuitor cu drum de strajă, hambare și turn de poartă. De-a lungul zidului care înconjoară biserica se înșiră mai multe încăperi, unde populația se putea adăposti în caz de asediu. Cămările de provizii au fost transformate recent în camere de oaspeți.

În turn există trei clopote, cel mai vechi datând din 1699. Orga barocă datează din 1777. Din aceeași perioadă este și altarul baroc realizat de pictorul medieșean Stephan Valepagi. Aceluiași stil al barocului țărănesc îi aparțin balcoanele și parapetul amvonului, decorate cu figuri de sfinți, îngeri durdulii cântând la instrumente muzicale și ornamente florale.

Restaurarea bisericii din Axente Sever a fost posibilă prin efortul de finanțare și promovare susținut de Antoine van Rijen, care a cooptat în proiect fonduri din partea unor organizații din Germania, Elveția, Olanda și Marea Britanie.

De unde acest interes al cetățenului olandez pentru biserica din Axente Sever?

În interviuri, Antoine van Rijen, căsătorit cu o româncă din Craiova, spune că a vizitat prima dată Transilvania în 2001. Atunci a aflat despre comunitatea sașilor, cea cu rădăcini în Germania, Belgia, Olanda, Austria și Luxemburg, și a fost fascinat de legătura dintre locul său natal și Transilvania, prin sași. Astfel, și-a propus să promoveze pe cât poate o comunitate care aici era tot mai puțin prezentă, iar cetatea de la Axente Sever, pe atunci într-o stare avansată de degradare, a fost pentru cetățeanul olandez „dragoste la prima vedere”.

image_2.jpgb

image_4.jpga

"Eu sunt pâinea vieții Cine vine la mine nu va flămânzi și cine crede în mine nu va mai fi niciodată însetat."

„Eu sunt pâinea vieții
Cine vine la mine
nu va flămânzi
și cine crede în mine
nu va mai fi niciodată însetat.”

 

 

Blumenfest, sărbătoarea specifică sașilor din Frauendorf

Sașii din Frauendorf au o sărbătoare de primăvară specifică lor, ce numai aici se celebra, și care a devenit prin urmare un puternic semn distinctiv în comnitatea săsească. Este vorba despre Blumenfest/Sărbătoarea florilor, obicei despre care am povestit pe larg într-un alt articol.

Nu se știe exact când a început celebrarea primăverii prin aceast ritual la Axente Sever. Însă de când s-a pomenit sărbătoarea, ținută în sezonul de carnaval (Fasching), la lăsarea Postului Paștelui, avea două funcții: să salute venirea primăverii și să facă publice relațiile dintre tinerii din localitate.

Odinioară, sărbătoarea florilor ținea ca în povești, trei zile și trei nopți, iar pregătirile începeau de zor încă din luna ianuarie. Atunci, tinerii sași își alegeau în secret perechile. Imediat apoi, la casele fetelor toată lumea începea să lucreze cu migală niște buchetele voluminoase, multicolore, din aproximativ 300-400 de flori de mătase, pânză sau hârtie, pe care alesul fiecăreia urma să-l poarte pe cap, în ziua de Blumenfest. Urma un întreg ritual, cu petrecere și dans.

Citește și Blumenfest, sărbătoarea florilor și a iubirii

Declinul tradiției a început odată cu războaiele mondiale, apoi, de la începutul comunismului, sărbătoarea nu a mai fost ținută frecvent până în anii ’70. Au urmat câțiva ani în care s-a mai organizat sporadic, până în 1984.

Probabil singura ocazie când buchetele de flori de Blumenfest mai pot fi admirate pe viu, purtate de sașii din Frauendorf, este parada anuală a portului tradițional săsesc de la Dinkelsbuehl. În rest, ele sunt expuse în muzeul etnografic din incinta cetății, alături de multe fotografii vechi, evocând tinerețea și culorile Blumenfest-ului de odinioară.

Dialoguri peste timp și spații: pălăriile cu buchete de Blumenfest, expuse în Muzeul Cetate din Axente Sever

Dialoguri peste timp și spații: pălăriile cu buchete de Blumenfest, expuse în Muzeul Cetate din Axente Sever

Sașii din Axente Sever, purtând buchetele specifice de Blumenfest, la Întâlnirea anuală de la Dinkelsbuehl

Sașii din Axente Sever, purtând buchetele specifice de Blumenfest, la Întâlnirea anuală de la Dinkelsbuehl

r1

 

Muzeul Cetate: lecția unui olandez despre originile flamande ale sașilor

Din câte știu, din câte biserici fortificate am vizitat, Muzeul Cetate de la Axente Sever este singurul care explică documentat, în ilustrații și paralele culturale, originea flamandă a sașilor din Transilvania. Este vorba de asemănări la nivelul portului tradițional, lingvistic (cuvinte sau expresii), nume de coloniști provenind de exemplu din Brabant și Limburg, astăzi în Olanda și Belgia.

Teritoriul de origine și colonizarea sașilor a făcut subiectul multor lucrări de referință (v. Thomas Nägler, Gustav Gündisch, Konrad Gündisch), dar rămâne un subiect controversat și mai puțin cunoscut publicului larg, de unde multe confuzii. În general, mai ales datorită limbii, sașii sunt asociați aproape exclusiv cu Germania, însă primii coloniști au fost franci, valoni și flamanzi care au provenit din Flandra, Valonia, Luxemburg, Westfalia (teritoriile situate în bazinele râurilor Rin și Mosela), coloniști din Saxonia, iar în partea de nord a Ardealului s-au stabilit coloniști din Bavaria. Și astăzi, o parte a dialectului vorbit de sași (dialectul nu este uniform, există diferențe între regiuni) este asemănător cu cel vorbit de exemplu în zona Luxemburgului.

 

Nume de coloniști valoni cunoscuți

De pe panourile informative din muzeu aflăm că unii istorici se referă la cavalerul valon Anselm von Braz și la fii săi (din ducatul Brabant) ca fiind primii coloniști care s-au stabilit în 1103 în regiunile maghiare. Ei și-au părăsit castelul din Logne, Ardenns (Belgia) și s-au stabilit în Transilvania, fiind probabil întemeietorii așezării Broos/Orăștie.

Despre Hezelo von Merkstein din zona Aachen se crede că și-a vândut pământurile și a plecat împreună cu familia, servitorii și argații săi în 1148 spre Transilvania, întemeind satul Hetzeldorf/Ațel. Și exemplele continuă cu alți valoni menționați în documentele vremii.

A nu se înțelege că toți coloniștii inițiali (sașii) au fost valoni, teritoriul lor de proveniență a fost vast. Dar datorită lui Antoine van Rijen, avem aici o pagină inedită din istoria sașilor, prezentată într-o formă cât se poate de atrăgătoare. Spre deosebire de alte muzee locale, pe lângă obiectele și informațiile legate de viața oamenilor din sat, la Axente Sever poți afla multe informații generale despre bisericile fortificate de la noi și din Europa, despre construcția, arhitectura și evoluția lor, despre așezările săsești și contextul istoric larg în care acestea au apărut. Muzeul reunește și colecții donate și documentate de locuitori ai satului, de exemplu de Ioan Gabor, autorul unei monografii a localității. Vizitarea cetății o lecție de istorie medievală aplicată, dar și de minimă cultură generală.

Muzeul Cetate din Axente Sever a fost amenajat chiar de către Antoine van Rijen și deschis în 2009. În anul 2010, Antoine van Rijen, Maarten Ruiters şi Tudor Şeulean au publicat volumul “Moştenirea săsească din Transilvania”, un adevărat omagiu adus frumuseţii şi importanţei patrimoniului bisericilor fortificate din Transilvania.

Eu sunt interesată de subiect mai ales pentru că am în familie un belgian get-beget, vorbitor și de flamandă, care încă de la prima sa vizită în România, în vremea comunismului, a descoperit absolut fascinat legătura dintre Flandra natală și Transilvania locuită de sași. Patrimoniul comun celor două spații este un subiect încă puțin studiat, despre care nici în Belgia nu se știe foarte mult, deci meritul Muzeului Cetate din Axente Sever este cu atât mai mare.

 

image_1.jpgf

image_2.jpgc

În loc de slănină, e agățată în turn… primăvara. Când sunteți mai zgribuliți, urcați de vă serviți! 🙂

image_1.jpggimage_5.jpgb

image_4.jpgb

14 gânduri despre “Un olandez ne învață la Axente Sever despre originile flamande ale sașilor

  1. Instructiv…
    Doresc sa refacem cât mai repede cu putinţă drumul tuturor naţiunilor, naţiilor, ţarilor, statelor, popoarelor lumii, daca nu până la Adam şi Eva…macar pâna la acela de OM !
    Şi nu ştiu de ce(?!), am totuşi o premoniţie chiar acum când suntem atât de fragmentaţi, aceea că este momentul să realizăm substanţa comună Divină. Atunci şi numai atunci ne vom bucura de diversitatea noastra etnică şi culturală, fără resentimente, fără discriminări, in deplină UNITATE

    Apreciat de 2 persoane

  2. Sa ne bucuram ca in afara de olandezul de la Axente Sever mai exista cel putin inca un „motoras strain“ foarte activ, care se ocupa de o alta biserica fortificata. Este vorba despre germanul Sebastian Bethge care se ocupa de proiectul de renovare a bisericii din Apold (judeţul Mureş). Chiar astazi a fost difuzat la stirile Digi TV un scurt reportaj despre cateva picturi murale foarte vechi, datand dinainte de reforma luterana, descoperite cu ocazia lucrarilor de renovare a bisericii din Apold. http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Brasov/Stiri/Picturi+murale+descoperite+in+Transilvania
    Pe site-ul comunitatii sasilor din Apold se gasesc la adresa http://www.trappold.de/joomla/index.php/bilder/category/64-sommer-2014-trappold foarte multe poze recente cu biserica din Apold. Cine are drum prin Sighisoara nu face rau sa se abata 15 km pana in Apold, pe drumul spre Agnita.
    PS Cine ajunge la Apold are numai de castigat daca viziteaza si biserica din satul invecinat, din Bradeni, cunoscuta pentru lazile de provizii vechi de cateva sute de ani, descoperite in pod. O parte din ele sunt expuse la Biserica din Deal din Sighisoara, iar cateva alte zeci de lazi isi asteapta vizitatorii direct in podul bisericii din Bradeni.

    Apreciat de 2 persoane

    • Multumim pentru informatii, imi doresc sa ajung si acolo. Cred ca in randul celor 18 biserici restaurate anul acesta, biserica din Apold a beneficiat de cele mai mari sume investite. Frumos sa vedem ca monumentele acestea sunt salvate.

      Apreciază

  3. Liebe Mihaela,
    Erstens möchte mich meinen grossen Achtung geben, dass Sie wie junge Dame mit diesen Block die Aufmerksam der sächsischen Kultur verbreiten.
    Ihr Artikel in Povesti Sasesti habe ich mit Freude gelesen und Ich bin stolz mit dem ehrenvollen Erwähnung meiner Arbeit.
    In nähe Zukunft zu wenig Ihre Landsleuten und Rumänen sollen sich noch die Geschichte der Sachsen erinnern.
    Ich freue mich einen kleinen Beitrag zu geben dass dieses europeïschen Kulturgutes nicht verloren geht.
    Die Bewohner in Axente Sever sind sehr begeisteret dieses Museum, Sue haben mir einen festliche Ansehen verleihen mit dem Dorf Ehrenbürger Diploma am 6 oktober 2013.
    Vergangenes Jahr haben wir in Burg ein Teil der alten Gaden und Bering renoviert zu zeigen die alte Agrarkultur Flachs., Diesen Jahr wird wieder ein Teil renoviert zu zeigen die lokaler Herstellung Wein und Tuica.
    Nochmals vielen Dank Ihrer Artikel und viel Erfolg mit Ihre Povesati.
    Ton van Rijen

    Apreciat de 1 persoană

    • Sehr geehrter Herr van Rijen,

      es ist so eine wunderschöne Überraschung und eine große Ehre Ihnen hier zu haben! Ich will mich ganz herzlich für die freundlichen Worte bedanken. Ich hätte nicht gedacht, dass ich eine solche nette Reaktion auf meinen Beitrag bekomme. Ich danke Ihnen vor allem für die Mühe, Interesse und Ihr persönliches Engagement an der Kirchenburg in Frauendorf. Alles was Sie in Frauendorf gestiftet und geschützt haben ist wirklich einzigartig und prachtvoll. Ich war total begeistert, freue mich darüber hier zu veröffentlichen und dafür der Wehrkirche bisschen mehr Aufmerksamkeit zu schenken.

      Gratulation, ich wünsche Ihnen alles Gute!
      Mihaela Kloos-Ilea

      Apreciază

  4. Foarte interesant. O observatie însa legata de modul de exprimare în articol. Când vad cuvinte precum ” „cetățeanul”, mi se zbârleste parul pe cap. Parca am citi din Scânteia…

    Apreciază

    • Vă mulţumesc pentru apreciere, însă referitor la observaţia dvs, eu nu am citit niciodată „Scânteia”, exprimarea mea nu are nimic din limbajul folosit atunci, decât pentru cei care au în memorie astfel de fraze monumentale. Pentru mine, pentru generaţia mea, astăzi, un olandez este cetăţean olandez pur şi simplu, european :), nici scânteietor, nici turmentat.

      Apreciază

  5. Pingback: Muzee și colecții etnografice săsești (nu doar) în România | Povești săsești

  6. Din anul 1990 de cind am plecat din Romania in Belgia am povestit flamanzilor din Bruxelles
    si din Sint Niklaas despre originea sasilor din Transilvavia si in special din zona Sibiu si Axente Sever .Sunt Sibian si locuiesc actualmente in Canada, dar vin in vizita in Romania ( Sibiu) in fiecare an unde ma intilnesc de fiecare data cu prietenul meu primarul din Axente Sever distinsul domn
    Grecu Marius . Sint prietenul apropiat al intregii familii.De fiecare data am fost primit cu bratele deschise de catre intreaga lui familie.
    Dumnezeu sa-i binecuvinteze.Amin.

    Apreciat de 1 persoană

Povestește și tu

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s