O plimbare de duminică în lumea bună a Micului Paris?

În vremuri când bărbații nu ieșeau în oraş cu capul descoperit, fără haină şi fără cravată, chiar de-ar fi fost să se plângă de „căldure mare, mon cher!”. Iar femeile aristocrate, rafinate, îşi ascundeau trupul într-o vestimentaţie extravagantă, care impunea respect. Părul era lung, strâns în coc elegant la spate. Dama interbelică era, așa cum îi stă bine unei femei :), complicată și capricioasă, în pas cu tot ce e nou la Paris.

Asta dacă am rămâne în centru, căci nu ar fi onest să uităm că România era și atunci un spațiu pestiț, casa amalgamului și contradicțiilor.

Ce plăcere să fi fost să o iei boem la pas pe așa străzi, dându-ți întâlnire „într-o cârciumioară la șosea.”
Très chic!

Carte poștală necirculată, nedatată, colecție personală.