„Este acolo-n Avalon! îi arătă Merlin cu mâna, undeva către asfinţit. Şi cine are sabia nu poate fi înfrânt nicicând…” Din cele mai vechi timpuri, spada este mai mult decât o armă, un simbol al puterii, aproape mistice. Zeița Tethis îi dăruiește fiului său, Ahile, spada făurită de Hefaistos însuși, zeul neîntrecut al meșterilor și al metalelor,…
Prin tunel, zăpada aspră îi scârțâia sub tălpile de lemn. Tata îi șlefuise schiuri. În ultima săptămână, zăpada a ajuns până la streașină, iar oamenii au croit cu lopețile drumul de-i ziceau tunel. Așa puteau umbla de la unii la alții și copiii la școală. Era pustiu, încă întuneric și o liniște de-i țiuiau urechile.…
Frânturi din viața unei familii de sași din Șelimbăr (Schellenberg), județul Sibiu Când cumpăra o casă veche în sat, doamna Ludmila Popescu nu știa că în podul de aici va găsi o veche comoară: veșminte tradiționale săsești, fotografii vechi de un secol și nenumărate obiecte de uz casnic. Cam tot ce era de trebuință materială…
În vechea Marktplatz din Bistriţa (în dialectul săsesc Nîsner-Bistritz, Bästerts, Bîsterts, germ. Bistritz, Nösen, magh. Beszterce), la numărul 30, este o casă veche, pe marginea căreia s-au ţesut două poveşti istorice interesante. Unii localnici o cunosc cu numele de Andreas Beuchel, iar alţii cu numele de Ion Zidaru (Johann Maurer). Această casă, fermecător monument architectonic,…
Claudiu M. Florian, Vârstele jocului. Strada Cetăţii, Cartea Românească, 2012, 316 pagini Vârstele jocului. Strada cetății este o carte închinată copilului de odinioară, cel care fiecare am fost, dar puțini ne mai aducem aminte. Deși s-au stabilit multe paralele între romanul lui Claudiu M. Florian și Micul prinț al lui Antoine de Saint-Exupery, ne aflăm…
Cum mergi de la Sebeș spre Sibiu, de la o vreme se deschide în stânga drumului principal o piață neobișnuit de mare pentru un (fost) sat și cam pustie. Câțiva copaci bătrâni, flori multicolore, câteva bănci singuratice, amenințate parcă de o mare întinsă de dale. Undeva departe, dincolo de casele joase și tăcute, veghează din colț bătrânul turn cu ceas…
Dacă Bucureştiul era odinioară Micul Paris, Sibiul de dinainte de Primul Război Mondial era Mica Vienă. La începutul secolului, Sibiul a cunoscut una dintre cele mai frumoase perioade ale sale, caracterizate de prosperitate, viaţă socială şi culturală foarte activă, într-o atmosferă distinsă.
Fiind poziţionată în buricul târgului, Cafeneaua Lazar devine rapid cel mai la modă loc de întâlnire. Este deschisă în 1860, pe Promenada Bretter (Bretterpromenade), apoi în Strada Nicolae Bălcescu (Heltauerstrasse), unde a funcţionat până prin anii 1890. Era o cafenea de inspiraţie europeană, mecca lumii bune a oraşului, unde se serveau băuturi străine, se consulta…
Povești săsești 