Spadele sașilor – între legendă, istorie și profeție împlinită

„Este acolo-n Avalon! îi arătă Merlin cu mâna, undeva către asfinţit. Şi cine are sabia nu poate fi înfrânt nicicând…” Din cele mai vechi timpuri, spada este mai mult decât o armă, un simbol al puterii, aproape mistice. Zeița Tethis îi dăruiește fiului său, Ahile, spada făurită de Hefaistos însuși, zeul neîntrecut al meșterilor și al metalelor,…

Spre Paradais. O săsoaică în America

Prin tunel, zăpada aspră îi scârțâia sub tălpile de lemn. Tata îi șlefuise schiuri. În ultima săptămână, zăpada a ajuns până la streașină, iar oamenii au croit cu lopețile drumul de-i ziceau tunel. Așa puteau umbla de la unii la alții și copiii la școală. Era pustiu, încă întuneric și o liniște de-i țiuiau urechile.…

Amintiri uitate în pod

Frânturi din viața unei familii de sași din Șelimbăr (Schellenberg), județul Sibiu Când cumpăra o casă veche în sat, doamna Ludmila Popescu nu știa că în podul de aici va găsi o veche comoară: veșminte tradiționale săsești, fotografii vechi de un secol și nenumărate obiecte de uz casnic. Cam tot ce era de trebuință materială…

Din Bistrița Evului Mediu – o casă, două povești

În vechea Marktplatz din Bistriţa (în dialectul săsesc Nîsner-Bistritz, Bästerts, Bîsterts, germ. Bistritz, Nösen, magh. Beszterce), la numărul 30, este o casă veche, pe marginea căreia s-au ţesut două poveşti istorice interesante. Unii localnici o cunosc cu numele de Andreas Beuchel, iar alţii cu numele de Ion Zidaru (Johann Maurer). Această casă, fermecător monument architectonic,…

Ich bin klein, mein Herz ist rein – Povestea micului uriaș

Claudiu M. Florian, Vârstele jocului. Strada Cetăţii, Cartea Românească, 2012, 316 pagini Vârstele jocului. Strada cetății este o carte închinată copilului de odinioară, cel care fiecare am fost, dar puțini ne mai aducem aminte. Deși s-au stabilit multe paralele între romanul lui Claudiu M. Florian și Micul prinț al lui Antoine de Saint-Exupery, ne aflăm…

La Miercurea Sibiului/Reußmarkt, printre cămările cu amintiri

Cum mergi de la Sebeș spre Sibiu, de la o vreme se deschide în stânga drumului principal o piață neobișnuit de mare pentru un (fost) sat și cam pustie. Câțiva copaci bătrâni, flori multicolore, câteva bănci singuratice, amenințate parcă de o mare întinsă de dale. Undeva departe, dincolo de casele joase și tăcute, veghează din colț bătrânul turn cu ceas…