Faschingul, carnavalul care sperie iarna

Măști înfricoșătoare, tălăngi și pocnete din bice, întreceri călare, scenete (parodierea nunții, înmormântarea), parade (mascații, lolele, care alegorice), clătite și gogoși aburinde – sunt armele cu care sașii din Transilvania luptau odinioară împotriva iernii aprige și a spiritelor rele. 

Majoritatea acestor vechi ritualuri apotropaice au fost uitate, de ele amintindu-ne acum câteva parade sau carnavaluri organizate răzleț în fostele localități săsești din Transilvania sau în comunitățile săsești din Germania. Pe străzile Germaniei, Faschingul este și acum un carnaval de proporții, ocazia când orice costum trăznit ai îndrăzni să îmbraci, niciodată nu vei fi prea ciudat.

 

Al cincilea anotimp

Faschingul/Fastnacht/Foosnicht este o sărbătoare cu multe variante și obiceiuri, de la sat la oraș, în funcție de comunitate și de zona etnografică. În comunitățile din Transilvania, Lolele la sași sau Fărșangul  la maghiari, se țineau în perioada dintre Bobotează (Epiphanis) și Miercurea Cenușii (Aschenmittwoch), înainte de lăsata secului, marcând simbolic pregătirea pentru începerea noului an agrar.

Este perioada când vecinătățile își aleg noii conducători, când are loc ziua împăcării și se face darea de seamă pentru anul trecut. Totul pentru ca primăvara să prindă comunitatea așezată în bună ordine, gata de a reîncepe munca la câmp. Odată cu Miercurea Cenușii începe perioada postului Sf. Paști.

Cuvântul Fasching vine de la germ. Fastschank, în traducere ultima băută, ultima petrecere înainte de lăsata secului.

Tradiții de Fasching în Transilvania

În funcție de zonă, în Transilvania existau mai multe obiceiuri de carnaval. De exemplu, în satul tatălui meu, Boz (Bußd bei Muehlbach) și împrejurimi, feciorii se luau la întrecere călare, pe ulițele satelor. Celui dintâi dintre ei îi revenea sarcina să biciuiască și să taie capul unei gâște/”Gansabreiten”, ce era agățată de picioare sus, pe o funie. E un sacrificiu vechi și straniu astăzi, ale cărui semnificații s-au pierdut în timp. Ar putea simboliza sacrificarea unei gâște sălbatice, vestitor al iernii lungi sau, conform unor legende locale, gâștele sunt pedepsite pentru că în vemea invaziilor tătare, acestea au trădat ascunzătoarea localnicilor, ceea ce a făcut să fie descoperiți și înfrânți de cotropitori.

Baterea gâștei este un obicei care se întâlnește încă de prin secolul al XIII-lea în spațiul vorbitor de limbă germană, deci probabil că sașii l-au adus totuși cu ei în Transilvania. Până la începutul secolului XX, se folosea o gâscă vie.

Tot la Boz, ca și în alte sate, se organiza parada carelor cu păpuși și pardierea nunții tradiționale, cu personaje deghizate în rolurile nuntașilor. Cetele de mascați umblau din casă în casă, mâzgălind grinzile sau pragurile cu cenușă. În schimb erau cinstiți cu țuică și gogoși. Carnavalul se încheia cu un bal la care lua parte întreaga comunitate, unul din cele mai mari prilejuri de distracție de peste an.

123

Întrecere călare pe ulițele din Boz/Bußd bei Mühlbach, jud. Alba. Fotografie din anii ’70, arhivă de familie. Tatăl meu e unul dintre călăreți.

ooo

Tradiția „tăiatul/bătutul gâștei”, de Fasching, la Boz (Bußd), jud. Alba. Fotografie din anii ’70, arhivă de familie.

 

Balurile și parade de carnaval în Sibiul de altădată

Emil Sigerus, în lucrarea Vom alten Hermannstadt, descrie într-un întreg capitol fastul cu care Faschingul era sărbătorit la Sibiu, balurile înaltei societăți de aici concurând chiar vestitele baluri vieneze.

Balurile mascate au ajuns la Sibiu la începutul secolului al XVIII-lea, urmând moda vieneză, adusă aici mai ales de ofițeri și de înalta societate. Costumele, dansurile, tot ce era nou și de bonton la Viena, trebuia să apară neîntârziat și în sălile de petrecere sibiene.

În 1726, Sigerus amintește o primă paradă alegorică, în care participanții costumați parodiau o nuntă țărănească, într-un alai numeros de care, muzicanți și călăreți ce au străbătut străzile Orașului de Sus și de Jos.

 

image_1jg

Carnavalul in tabara de schi de la Prejba / Faschingsfest im Skilager auf der Prejbe
Foto: Josef Fischer, 1942

Lolele și legenda Ursulei

În secolele XVII-XVIII, lolele erau legate de obiceiul înmânării lăzii de breaslă noului conducător. Adunarea era însoţită de lole, personaje amuzante, dar și grotești, care aveau rolul de a proteja lăzile.

O legendă despre începuturile sărbătorii spune că pe când năvălitorii turci au asediat cetatea Agnitei, o tânără curajoasă pe nume Ursula s-a deghizat într-un costum înfricoşător, a ieşit din cetate şi, pocnind din bici, făcea zgomote asurzitoare ce au alungat prădătorii. De atunci a rămas obiceiul Urzellauf, adică Fuga Lolelor pe străzile Agnitei.

Faschingul astăzi, în Transilvania și în Germania

Din 2006, la Agnita (Agnetheln), a fost reînviată Fuga Lolelor. Numele de lole vine de la verbul german „lallen” – a se bâlbâi, cu referire la greutatea vorbirii sub mască. Cuvântul săsesc Urzeln se presupune că derivă de la numele costumelor confecţionate din resturi și zdrențe, care în dialectul săsesc se numea „Urzen”.

În fiecare an, la Agnita, obiceiul lolelor și al balurilor de Fasching are loc la sfârșitul lunii ianuarie/începutul lunii februarie. La Agnita are loc un adevărat ritual, începând cu parada deschisă simbolic de căpetenia breslei cizmarilor însoţită de doi copilaşi, îngerii păzitori. Urmează breasla croitorilor, breasla blănarilor şi breasla dogarilor, fiecare dintre acestea prezentând publicului meşteşugurile tradiţionale, elemente şi personaje specifice. Defilarea se încheie cu fuga lolelor pe străzi, pentru a alunga spiritele rele prin pocnete de bice şi zgomotul tălăngilor. Dacă sunt recunoscute de trecători, lolele oferă drept recompensă câte o delicioasă gogoaşă.

La Prejmer (Tartlau) se ține încă tot în această perioadă Festivalul clătitelor. Grupuri de băieţi mascaţi defilează călări şi în căruţe pe stăzile comunei în „Caravana Clătitelor”.

Lolele sunt încă un obicei pe care sașii l-au dus cu ei în Germania și se mai păstrează încă în unele asociații (HOG) ale sașilor stabiliți aici. Încă din 1965, în orășelul Sachsenheim, se adună anual sute de lole care străbat străzile pocnind din bice și împărțind gogoși.

image_1

Din păcate, nu le-am văzut niciodată în Agnita, dar m-am întâlnit cu ceata lolelor în Germania. Lolele la parada de Fasching din Unterschleissheim, 2012.

 

untitled

Lolele la parada de carnaval/Fasching, Unterschleissheim, 2015

 

E curios că în Germania și Austria, Faschingul a dat naștere vestitelor baluri vieneze, după ce Maria Tereza a interzis petrecerile publice. În aceste țări, carnavalul de Fasching este și acum momentul când vrăjitoarele, monștrii, personajele cele mai dubioase sau mai amuzante invadează străzile. O sărbătoare a fanteziei, când buna dispoziție și sperieturile merg mână în mână.

 

Citește și Lolele alungă iarna și la carnavalul din Germania

 

Nu am fost la Agnita, dar cam așa arată Faschingul pe străzile München-ului:

 

11 gânduri despre “Faschingul, carnavalul care sperie iarna

    • Va multumesc frumos, ma bucur ca apreciati „povestile sasesti”! Va stau la dispozitie oricand pentru informatii sau intrebari si mi-ar placea sa colaboram pe viitor.
      Mult succes in activitatea portalului!

      Apreciază

  1. Pingback: Obiceiuri săsești cu gâște și gâsculițe | Povești săsești

    • Da, sigur, intotdeauna ne puteti trimite fotografii, completari in legatura cu orice articol. Stiu ca se organizeaza Faschingul in mai multe localitati (de ex. mi-au povestit niste prieteni cum a fost la Balea Lac anul acesta, stiu cum e la Sebes), dar si din alte locuri – Sighisoara, Medias, Prejmer sau de la Agnita de anul acesta – ne bucuram de impresii. Puteti sa-mi scrieti aici sau sa postati direct pe pagina de Facebook a povestilor. Va multumesc!

      Apreciază

      • Sunt nascuta in satul BOZ si am participat la serbarile sasilor de la noi: „batutul gistei” si ‘lolele”. Cel mai bine imi amintesc cind s-au ” confirmat”(sper c-am folosit bine termenul) colegii mei imbracati in portul acela deosebit .Imi amintesc de asemenea cu placere si de fetele care aveau cozile impletite cu panglici pina la glezna.

        Apreciat de 1 persoană

  2. Pingback: Un olandez ne învață la Axente Sever despre originile flamande ale sașilor | Povești săsești

  3. Amazing blog! Do you have any hints for aspiring writers?
    I’m planning to start my own site soon but
    I’m a little lost on everything. Would you propose starting with a free platform like WordPress or go
    for a paid option? There are so many options out there that I’m totally
    confused .. Any recommendations? Kudos!

    Apreciază

  4. Pingback: Lolele din Agnita alungă iarna și la carnavalul din Germania | Povești săsești

  5. Pingback: 28-29 ianuarie 2017: Lolele din Agnita revin la Sibiu și Cincu | Povești săsești

  6. Pingback: FOTO: Lolele sașilor la carnavalul din Unterschleissheim, Germania | Povești săsești

Povestește și tu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s