Rețetă: Turtă dulce ca la sași

Așa cum madlenele îl purtau pe Proust în căutarea timpului pierdut, turta dulce cred că ne amintește tuturor de copilărie. Pentru mine, turta dulce e de două feluri: ori cea în felurite forme de Crăciun, maromie și pictată migălos cu albuș de ou, ori mărgelele de turtă dulce pastelată pe care mi le aducea tata…

Prăjitura cu rabarbă à la Kathi Tante

Amintiri cu parfum dulce-acrișor de rabarbă trimise de doamna Nicky Moldovan, dintre prietenii cărora poveștile noastre le-au stârnit amintiri plăcute. Poveștile săsești ne aparțin tuturor în egală măsură, așa că mă bucur când ne încredințați prețioase frânturi de memorie. Mulțumim! Ca în fiecare primăvară, când Katharina Tante pregătea rabarba în fel și chip, eram și eu prin preajma…

Rețetele Herminei – dichisul bucătăriei săsești de acum un secol

O după-amiază oarecare a vacanței de vară, în orășelul în care nu se întâmplă niciodată nimic. În curtea unei case vechi din centru, timpul s-a retras leneș la umbră. Tudor e plictisit de moarte. Își târâie bascheții prin curtea prăfuită, dând bobârnace musculițelor ce-i intersectau privirea adormită. Ocupat cu inventarul drosofilelor din curte, mai să-și strivească gingașul…

2. Povestea Omulețului de turtă dulce

A fost odată ca niciodată, într-un tărâm minunat, un orășel în care toată lumea se pregătea cum știa mai bine pentru Crăciun. Bărbații probau vinul și țuicile și cântăreau mândri din ochi purcelușii de anul ăsta. Treaba-i bună, porcii erau durdulii de sclipea pielea pe ei, acuși le venea vremea! Pentru femei s-a dat de…

Din aromele Austriei: Linzer-Torte

Se spune că Linzerul este cea mai veche prăjitură din lume. Multă vreme s-a crezut că rețeta de la 1696, păstrată sub cheie la Biblioteca de Stat Austriacă, ar fi cea mai veche rețetă de tort cunoscută, însă în 2005 a fost găsită o rețetă și mai veche, de la 1653, într-o carte de bucate veroneză…

Dulceața de măceșe

Hetschepetsch/Hätschenpätsch (Hagebuttenmarmelade) este un răsfăț la început de toamnă. Se înțelege perfect mai ales cu clătitele pufoase și aburinde. Recunosc că nu știu cum se face, dar copil fiind, nu mi-a plăcut deloc această dulceață. Atunci preferam gemul de piersici și de vișine întregi. Acum, Hätschenpätsch-ul cum zic sașii, s-a reabilitat în lista preferințelor mele. Unde mai pui că, dacă ai…

Găluște cu prune/Zwetschgenknödel

Găluștele sau gomboții cu prune sunt desertul meu preferat la început de toamnă, când prunele dau în pârg. Spre deosebire de tata, care mănâncă prune (și struguri) cu pâine ca pe o gustare, eu le preferam în găluște tăvălite prin pesmet arămiu. Din același aluat de găluște, mai ales iarna, mama face și „vuțe” (Wutzerl) pe care tot tata, mare iubitor de…

Sirop de soc (Holundersirup)

O rețetă ușoară și nemaipomenit de aromată, ideală în acest sezon. Este vremea când socul ne răsfață cu parfumul său și am noroc că în marginea pădurii de lângă casă găsesc câte flori vreau. Așa pot să-mi răsfăț musafirii cu socată proaspătă sau sirop de soc pentru tot restul anului.

REȚETĂ: Prăjitură cu răbarbăr

Prăjitura cu rabarbăr e ideală pentru zilele de primăvară, fiindcă e ușor de făcut, fin aromată, dulce-acrișoară și surprinzătoare pentru cei care nu cunosc planta minune. E sigur prăjitura mea preferată în această perioadă a anului. Când eram studentă, prăjitura cu rabarbar trimisă de mama făcea furori în cămin, fiindcă cei care nu avuseră sași prin preajmă, nu știau…

E primăvară, e vremea răbarbărului

De cum înfloresc pomii, în grădinile sașilor răsare și răbarbărul – o plantă parfumată, tonică și mai puțin cunoscută în afara Transilvaniei. Răbarbărul (germ. Rhabarber, reg. rubarbura, revent, răbarbă, rabarbură, lat. Rheum rhabarbarum) este o plantă ierboasă, perenă, legumicolă, atestată încă din anul 2700 î.Hr, originară probabil din zona Tibet-China. A fost folosită inițial în scop terapeutic datorită…

Hanklich/Hencleș, lichiul sașilor

Hanklich-ul, căruia românii i-au spus „hencleș” sau „lichiu” este un desert din ingrediente simple, cu gust de plăcintă bătrânească. Hencleșul nu lipsește de pe masa saşilor, mai ales în zi de sărbătoare. Fiindcă la sate rețetele circulau între gospodine, el a intrat și în rețetarul vecinelor românce, deși astăzi se mai pregătește numai în casele bunicilor sau…

Biblia culinară a sașilor – o istorie savuroasă

Siebenbürghisches Kochbuch, Martha Liess, Schiller Verlag, Bonn și Sibiu, 2011, 590 pag. “Mâncăm pentru ca viaţa să fie mai frumoasă, mai colorată. Aici intrăm în cultură. De-aici, halitul devine cultură. Mucenicii, vinul, prescura sfântă, colacul de Paşte, pomana porcului. Toate arată că mănânci o bucăţică dintr-un simbol, iar bucăţica aia e, cu siguranţă, drumul tău…

Rețete bătrânești – ouă vopsite în foi de ceapă roșie

Cândva bunicile noastre nu foloseau coloranți de cumpărat pentru a vopsi ouăle de Paște, ci plante diferite pentru fiecare culoare. Procedeul era asemănător cu vopsirea lânii. În familia mea așa am vopsit ouăle de Paște, unde mai pui că e 100% natural și arată frumos. Culoarea roșie poate fi obținută cel mai ușor din cojile uscate de ceapă roșie. Rețeta…

Bucătăria sașilor

sursa foto Ați gustat vreodată o ciorbă cu rubarbură, stafide, scorțișoară, dreasă cu smântână grasă? De fapt, câți știți ce e rubarbura? Asta e o întrebare-test care-mi spune negreșit dacă cel căruia o adresez vine dintr-o zonă locuită de sași. Pentru că această plantă, exotică pentru gustul multor români, este specifică sașilor. Aromele din bucătăria…