Tradiții de Paște la sași

Și pentru sași, Paștele/Ostern este sărbătoarea luminii și a bucuriei Învierii, sărbătoare importantă în calendarul evanghelic. În comunitățile săsești, Paștele este pregătit cu săptămâni înainte, prin perioada de post (Fastenzeit) și tradiții frumoase, multe cunoscute și de maghiari și români.

De regulă, în ziua de Florii/Palmsonntag are loc unul dintre marile evenimente în viața unui om: Confirmarea. Așa începea Săptămâna Mare, Săptămâna tăcerii (Stillewoche sau Karwoche), zile de reculegere și curățire spirituală, când chiar și clopotele bătrânelor biserici amuțesc.

În duminica de Paște, în bătaia clopotelor, slujba religioasă anunță Învierea Domnului, serbată peste zi în mijlocul familiei și în jurul mesei bogate. Pentru bucuria copiilor, pregătirea și zilele de Paște sunt prilej de obiceiuri mult așteptate: vopsitul ouălor, cadourile Iepurașului, căutatul ouălor ascunse în iarbă, mersul cu udatul ori rostogolitul ouălor pe deal.

 

IMG_1315

Ouă vopsite natural, cu foi de ceapă roșie și model de frunze. Pentru luciu, ouăle fierbinți se ung cu slănină. Foto: povești săsești, 2013

 

Căutatul ouălor ascunse de Iepuraș

 

În duminica Paștelui, Iepurașul pus pe șotii ascunde ouă și multe alte dulciuri în iarbă. Copiii se pun atunci pe sctocit prin grădini, în parcuri, prin poieni, adunând în coșulețe fiecare surpriză găsită. Unii se iau la întrecere, fac echipe, numai să nu lase bunătățile nedescoperite. Un obicei anume pentru bucuria copiilor.

 

La udat în a doua zi de Paște

 Darf man die Rose bespritzen?

„Ne permiteţi să stropim trandafirul?”

este întrebarea pe care o rostesc băieții, în a doua zi de Paște. Grupurile de udători merg pe la casele fetelor de măritat, dar și la rude, vecine. Fiecare ceată este condusă de doi băieți care duc un cos frumos împodobit, unde strâng ouăle primite. Tot ei intră primii în case, cerându-le voie părinților fetei:

„Într-un coş cu viorele/ Cântă două păsărele/ Păsările ciripesc/ Îmi daţi voie să stropesc?“

Fiecare băiat stropește apoi fata cu apă sau cu parfum, fiind răsplătit cu băutură, cozonac și ouă roșii. Udatul este la origini un gest ritualic, menit să alunge boala și răul, întru curățenie, fertilitate și protecție. Parfumul scump de astăzi era odinioară doar apă de fântână, uneori turnată cu găleata, ca în unele localități din Transilvania unde fetele mai au încă parte de această tratație.

Tot în această zi, tinerii confirmați erau primiți în grupul feciorilor și al fetelor confirmate. Ziua se încheia cu balul la care se consumau merindele primite la udat și petrecea până în zori întreaga comunitate.

Cine a mai făcut parfum de viorele/toporași/Veilchen?

Cine a mai mers la udat cu parfum făcut acasă din apă și viorele/toporași/Veilchen?

 

Picnic și jocuri pentru copii

În a doua zi de Paști, oamenii se adunau la iarbă verde pe un deal din apropierea localității, unde întindeau un picnic cu ouă roșii și toate bunătățile ce le-au pregătit de Paște.  Adesea era prezentă și fanfara.

La șvabii sătmăreni, obiceiul era ca ouăle să fie așezate într-un pătrat, păzit de băieți. Din pătratul respectiv, tinerii tot încercau să fure câte un ou. Cel care era prins, își primea o nuia peste spinare, iar după cei care scăpau de nuia se arunca cu ouă.

Copiii mici participau la jocul cunoscut ca rostogolirea ouălor, Eierlaufen. Ouăle se rostogoleau de pe deal, iar cel care reușea să prindă mai multe ouă nesparte era declarat învingător. Ouăle care se spărgeau trebuiau mâncate.

Jocul numit Eierschippeln era altfel în părțile Sibiului (la Turnișor/Neppendorf) de exemplu, unde copiii dădeau ouăle de-a dura pe un fel de jgheab de lemn. O altă distracție a feciorilor care mergeau în armată era alergatul după ouă, un joc mai complex ce împlică un alergător, un băiat care adună ouăle și un pariu inițial. Tradiția este reluată în Turnișor și o puteți vedea aici.eierlaufsursa foto

hanklich

Paștele înseamnă pentru toți lumină, bucurie și speranță. Renaștere.

Sărbători fericite și liniștite tuturor,

frohe Ostern!

3 gânduri despre “Tradiții de Paște la sași

  1. Pingback: Turiştii au ales tradiţiile, obiceiurile şi programele de agrement

  2. Pingback: Într-un coş cu viorele… | Sînziene

  3. Pingback: Rețete bătrânești – ouă vopsite în foi de ceapă roșie | Romanian Itineraries

Povestește și tu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s