SOS biserica fortificată din Dobârca

Biserica fortificată din Dobârca/Dobring/Doborka, județul Sibiu, este un monument istoric ajuns în ultimii zece ani bucată cu bucată la fier vechi și în foc. Unicat arhitectural în peisajul bisericilor fortificate din Transilvania, la Dobârca vorbim despre una dintre cele mai vechi monumente de acest fel. După plecarea sașilor, biserica datând din secolul al XIII-lea a ajuns treptat într-o stare avansată de degradare și a fost în repetate rânduri devastată. Practic, din interiorul bisericii s-a furat tot ce s-a putut, de la mobilier, la uși, ferestre și chiar cărămizi din ziduri.

Vestea bună este că recent o mână de oameni încearcă să salveze biserica din paragină. Împreună cu ei, și noi putem arăta că ne pasă.

 

Biserica ajunsă grajd

 

În ultimii ani, biserica fortificată din Dobârca a fost complet devastată: clopotul, ferestrele și ușile, tot mobilierul, obiectele de cult au dispărut fără urmă. Podelele au fost smulse, bucăți din ziduri au fost dărâmate, s-au furat cărămizi și țiglele de pe acoperișuri. Orga, realizată în 1898 de către Frații Rieger, a fost aruncată la pământ de la balconul vestic unde era amplasată și este complet distrusă. Există urme care arată că s-a făcut focul în mijlocul bisericii și că în incintă au intrat cai și vaci. Ca într-un film, tablourile altarului au fost salvate de o săsoaică bătrână din sat, care le-a ascuns în casă, până când au fost duse în siguranță la Sibiu, unde sunt păstrate acum.

Imaginile de mai jos arată unul din cele mai grave și mai triste cazuri de patrimoniu inestimabil distrus.

Biserica fortificată din Dobârca, de-a lungul timpului: stânga sus - interiorul de odinioară, spre dreapta imaginiii - situația actuală, cu primele lucrări de curățare a molozului în vara 2014. Sursa foto: Project Kirchenburg Dobring

Biserica fortificată din Dobârca, de-a lungul timpului: stânga sus – interiorul de odinioară, spre dreapta imaginiii – situația actuală, cu primele lucrări de curățare a molozului în vara 2014. Sursa foto: Project Kirchenburg Dobring

Biserica din Dobârca prezintă mai multe particularități arhitectonice unice în peisajul bisericilor fortificate din Transilvania, fapt ce ar trebui să conteze cu atât mai mult în eforturile de consolidare și conservare. Biroul de Coordonare al Bisericilor Fortificate a luat în 2010 mai multe măsuri pentru consolidarea acoperișului, a zidului împrejmuitor și intrărilor, însă efortul a fost în zadar. În condițiile în care hoții nu au fost niciodată prinși și nimeni nu a fost tras la răspundere pentru situație, distrugerile și furturile au continuat. Cei trei sași rămași în sat privesc neputincioși cum biserica lor, în care au fost botezați și confirmați, a fost treptat abandonată, uitată și distrusă.

Nici cimitirul de lângă biserică nu a fost cruțat, aici au fost răsturnate crucile de marmură și profanate mormintele. Toate acestea exprimă de fapt o atitudine generală față de obiectivele de patrimoniu din România, care cu toții suntem conștienți că au o valoare inestimabilă, potențial turistic și fac parte din identitatea noastră, dar la a căror distrugere suntem complici, prin nepăsare sau neputință. La Dobârca nu vorbim numai despre sărăcie ca motiv al furturilor, fiindcă doar o parte dintre bunurile bisericii au fost sustrase pentru a fi valorificate într-un fel sau altul. Mai grav este că avem un caz de distrugere intenționată, de vandalizare pur și simplu.

Din fericire, în cazul bisericii fortificate din Dobârca, există și o veste bună: recent, la inițiativa privată și cu ajutorul organizațiilor Phoenix și Arcus, în colaborare cu Biserica Evanghelică CA din România, prin Biroul de Coordonare al Bisericilor Fortificate (Leitstelle Kirchenburgen), alături de voluntari, se încearcă restaurarea, amenajarea și introducerea bisericii din Dobârca în circuitul turistic.

Fundația Phoenix, reprezentată de Georg Fritsch, cetățean austriac dintr-o familie de sași din Filitelnic, Mureș, a realizat deja anul trecut o minune: salvarea bisericii din Filitelnic, ajunsă în ultimii ani în stare avansată de degradare, asemănătoare situației din Dobârca. Și la Filitelnic, ca și la Dobârca, vorbim despre inițiative private de restaurare, bazate în cea mai mare parte pe sponsorizări și voluntariat. De oameni cărora la pasă și care au nevoie de implicarea noastră.

Orga bisericii din Dobârca, astăzi complet distrusă. Sursa foto: Projekt Kirchenburg Dobring

Orga bisericii din Dobârca, astăzi complet distrusă. Sursa foto: Projekt Kirchenburg Dobring

 

Biserica din Dobârca, un monument istoric unic în Transilvania

Localitatea Dobârca (Dobring, Doborka), jud. Sibiu, este situată într-o vale nordică a Munţilor Cibinului, la 5 km de drumul naţional ce leagă oraşele Sibiu şi Sebeş. Prima menţiune a localităţii datează din anul 1309.

Ansamblul bisericii evanghelice străjuiește satul de pe un platou din marginea nord-vestică a localității. Biserica este înconjurată de un zid de incintă oval care avea trei turnuri şi un turn al porţii fortificat cu încă un zid (cu atriu). Turnurile de vest şi de sud sunt parţial dărâmate. În sec XIII s-a construit din piatră de râu o biserică de tip basilical cu trei nave şi turn vestic. Absida poligonală reprezintă perioada de tranziţie între stilul romanic şi gotic. Din această perioadă s-a păstrat arcul semicircular şi bolta absidei.

În anul 1481, biserica bazilică romanică a fost modificată în biserică sală. Tot în această perioadă, s-au făcut mai multe modificări: deasupra altarului s-a ridicat un etaj de apărare cu foişor deschis, iar turnul romanic a fost înconjurat de un turn gotic. Acest turn a fost înălţat până la cota coronamentului zidurilor navei.

Înglobarea atipică a turnului romanic în turnul gotic face din ansamblul bisericii evanghelice din Dobârca un unicat architectural în peisajul bisericilor fortificate din Transilvania. Spaţiul dintre cele două turnuri era compartimentat în etaje. Turnul gotic are guri de smoală atât spre latura sudică, cât şi spre cea estică-spre interiorul bisericii.

La sfârşitul secolul XV s-a realizat incinta de apărare fortificată cu turnuri. În secolul XVII, bolta navei s-a deteriorat, nava fiind reboltită în stil baroc, în sec XVIII. Potrivit unei inscripții din biserică, bolta gotică a navei a fost distrusă. Bolta actuală a fost construită în secolul XVIII (1741 este indicat ca o dată a unei reparaţii mai ample).

Toată suprafaţa interioară a altarului, inclusiv suprafaţa bolţilor, are un strat pictural medieval realizat cel mai probabil în sec XIV. Pe latura sudică a turnului romanic s-a păstrat parţial o reprezentare a sfântului Cristofor cu pruncul Iisus, din sec XIII-XIV. În interiorul navei s-a păstrat decoraţia gotică a pilaştrilor. În interiorul altarului şi a navei există o pictură decorativă cu vrejuri şi elemente arhitecturale din prima jumătate a secolului al XVIII-lea.

 

Biserica din Dobârca, o ruină între multe altele din România

Biserica din Dobârca nu este singurul monument istoric ajuns în stare de paragină. Avem din păcate foarte multe exemple de monumente uitate sau distruse cu bună știință, despre care am mai vorbit. Pentru multe suntem în ceasul al doisprezecelea: Palatul de la Cisteiu de Mureș, jud. Alba, Bazilica de la Tămașda, Bihor, Edificiul Roman cu mozaic din Constanța, castelul de la Zau de Câmpie, jud. Mureș, ca să nu mă limitez la situația bisericilor fortificate. 

Ne-am obișnuit să trecem zilnic pe lângă ziduri măcinate ca niște dinți mâncați de carii. Nici nu le mai vedem, nici nu ne mai mirăm, nici nu ne mai pasă. Am fost martori neputincioși timp de zeci de ani, când multe dintre fortificațiile și castelele României au servit drept sedii CAP. Suntem martori complici din ’90 încoace, de când sub ochii noști aceste clădiri sunt cu totul devastate. Cred că degradarea și vandalizarea continuă se explică și prin faptul că la nivelul comunităților locale, de când majoritatea acestor lăcașuri și-au pierdut funcția inițială, aceste monumente nu mai sunt percepute drept valori de patrimoniu. Sunt doar niște ruine abandonate, foste grajduri, mormane de moloz. Nu mai sunt nici ale lui Dumnezeu, nici ale statului, nici ale românilor, nici ale minorităților. Ale nimănui.

Birocrația, situația juridică incertă și lipsa fondurilor sunt motivele cele mai des invocate atunci când autoritățile dau nepăsătoare din umeri și-și pasează vina. Și criteriul etnic apare des în discuție: faptul că un anumit monument ar fi al sașilor, al șvabilor, al maghiarilor, al armenilor, etc. Prin urmare, e al lor, oricine ar fi ei, e problema lor, nu a noastră. O scuză lașă des invocată pentru a justifica dezinteresul.

Haideți să ne asumăm cu toții responsabilitatea pentru tot patrimoniul existent în România, ca pentru o cultură comună. Până nu e prea târziu. Zidurile bisericii din Dobârca ne arată o față a noastră: obosiți, goi, apatici, violenți, lipsiți credință și de sens (unde credința nu are neapărat legătură cu o religie anume). Ne recunoaștem?

 

Reportaj TVR despre situația bisericii din Dobârca: 

Puteți urmări aici un amplu și emoționant reportaj despre situația bisericii din Dobârca. Trebuie să fii din piatră seacă ca să nu te impresioneze frumusețea și tristețea cu care povestește Sinetante (Rosina Schmidt) de la min 44:40 al emisiunii Akzente. O săsoaică de 80 de ani, ce a rămas în Dobârca/Dobring și a văzut cum biserica în care a fost botezată, confirmată, în care s-a căsătorit, este distrusă pe zi ce trece, fără ca cineva să împiedice asta. Cadrul de la 58:55, când se trece de la tablou și amintiri la molozul realității e cutremurător.

APEL:

Există o mână de oameni care au inițiativa restaurării bisericii din Dobârca. E nevoie de oricine are experiență și cunoștințe în restaurarea monumentelor, de voluntari care să ajute efectiv la fața locului sau în promovarea media a acestui caz și mai ales de fonduri pentru demararea lucrărilor. Împreună putem reuși!

Cei care vor să sprijine salvarea bisericii din Dobârca, să urmărească pas cu pas lucrările sau să primească mai multe detalii o pot face urmărind grupul de Facebook: Projekt Kirchenburg Dobring (postări în română/germană).

Proiectul restaurării este în fază foarte incipientă, acesta este un prim articol despre situația bisericii. Voi reveni cu informații pe parcurs și sper ca în cât mai scurt timp să anunț că lucrările s-au finalizat și biserica din Dobârca și-a recăpătat frumusețea de odinioară.

Multe morminte din cimitirul săsesc din Dobârca au fost distruse. Sursa Foto: Projekt Kirchenburg Dobring

Multe morminte din cimitirul săsesc din Dobârca au fost distruse. Sursa Foto: Projekt Kirchenburg Dobring

Felicitări pentru inițiativă, mulțumiri și mult succes Georg Fritsch (Phoenix), Alexander Kloos, Lorand Kiss (Arcus), Alexandru Filip (Arcus), Andreas Tick-Scheerer, Philipp Harfmann (Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din România,
Biroul de Coordonare Biserici Fortificate).

Aveți tot suportul meu și sper că al tuturor celor care urmăresc poveștile săsești.

Inscripție din interiorul bisericii din Dobârca. Sursa foto: Projekt Kirchenburg Dobring

Inscripție din interiorul bisericii din Dobârca. Sursa foto: Projekt Kirchenburg Dobring

Această sfântă casă a Dumnezeului trinitar a fost construită în anul 1481 al mântuitorului nostru Isus Cristos.
1515 – Transformată într-un templu desăvârșit.
1599 – A ars cu ocazia luptelor voievodale.
1631 – Au fost renovate cupolele deteriorate.
1741 – Restaurată din nou, în cinstea lui Dumnezeu.”

          2016 – ?

 

Sursa informații:

Projekt Kirchenburg Dobrig

Leitstelle Kirchenburgen

8 gânduri despre “SOS biserica fortificată din Dobârca

  1. Mai bine mai târziu… decât niciodată, este un truism pe care îl rostim tot mai des. Ceasul al doisprezece-lea funcţionează datorită unor oameni care ies din amorţire, din insensibilizarea produsă de presiunea necesităţilor minimale, pe care acest popor le suportă cu un stoicism inavuabil. Toate oficialităţile din toate guvernele nu întreprind nimic din proprie iniţiativă…este un alt truism.
    Mă bucură faptul că societatea civilă începe să ACŢIONEZE, nu doar să (re)acţioneze la bâlbele unor oficiali plătiţi din bani publici să-şi facă datoria.
    Cu siguranţă suntem pe un drum bun, pavat cu piatră de rău peste care apele învolburate ale timpurilor au trecut …fără să le urnească.

    Apreciat de 1 persoană

  2. Hotii nu au fost prinsi fiindca nu s-a vrut. Tot satul stie cine sunt cei care au distrus atat biserica cat si celelalte cladiri din apropiere, insa nimeni nu are curajul (sau interesul) sa-i traga la raspundere. O privire fugara in josul bisericii, pe strazile din apropiere, locuite in majoritate de o populatie cu care, noi romanii, am ajuns sa fim confundati in tarile vestice, ar fi deajuns pentru a gasi faptasii acestui sacrilegiu!

    Apreciat de 2 persoane

  3. Acesti oameni care sunt in stare sa faca aceste lucruri nu pot fi numiti decat Animale .Sunt dea dreptul Diabolici ,ar trebui exilati pe o insula pustie ,probabil ca acolo isi vor gasi linistea pt. ca nu au inima si spirit *

    Apreciază

  4. Pingback: O șansă pentru biserica devastată din Dobârca | Povești săsești

  5. Va multumesc din inima pt angajamentul vostru .trebuie facut cunoscut in toata Europa cazuri de distrugere deliberat si de furt cu interese josnice.. Recent barnele acoperisului din acoperis au fost in mare numar furate.Exista in Romania o piata pt acest material lemnos istoric din care se fabrica mobila falsa antica. Consecinta este ca la o prima futuna tot acoperisul poate sa cada.Organele centrale de pres si Tv din Bucuresti ar trebui sa se implice si faca reportaje .Sa faca interviuri cu faptasi are a umbla liber in sat.–
    Boku Haram si Statul Islamic IS la noi in Transilvania…
    Cat va mai suporta societatea -/Statul Roman asemenea crime.
    Peter Jacobi
    sculptor

    Apreciază

    • Eu vă mulțumesc pentru mesaj, știu situația tragică de acolo și, măcar prin mediatizare, voi ține la curent cu evoluția lucrurilor, încercând să punem împreună umărul la restaurarea urgentă a bisericii. Sper ca lucrurile să evolueze într-o direcție bună cât mai curând, pentru a nu pierde acest monument valoros. Am trecut mult peste al doisprezecelea ceas aici.

      Vă felicit la rândul meu pentru activitate, a fost o încântare să vă admir fotografiile expuse în casa parohială din Cincșor. În drumurile mele, prin Transilvania sau Germania, operele Dvs apar mereu în mijlocul prietenilor, ca ale unui artist desăvârșit.
      Vă salut cu drag și respect,
      Mihaela Kloos-Ilea

      Apreciază

  6. Pingback: Moștenirea pe care o furăm copiilor noștri | Povești săsești

Povestește și tu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s