Un colț cultural est-european la München

În centrul Münchenului, în partea veche și fermecătoare a orașului, aproape de malul râului Isar, există un spațiu dedicat etnicilor germani din estul Europei. Haus des Deutschen Ostens funcționează ca un spațiu cultural și de întâlnire foarte activ, cu un calendar de evenimente bogat pe tot parcursul anului.

Aici au loc periodic lecturi de carte și expoziții ce acoperă zona mare a Europei Mijlocii, de Est și Sud, deci România, Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ucraina, chiar Rusia, țări în care au existat comunități germane numeroase, ce aveau în comun așa numitul Volkszugehörigkeit (aparteneța la neam, naționalitatea etnică).

Începând cu 1987, aproximativ 2,5 milioane de etnici germani s-au repatriat din Europa de Est și din fosta Uniune Sovietică în Germania. O parte încă semnificativă continuă să locuiască în aceste țări. Haus des Deutschen Ostens are așadar un rol cultural, de promovare și de mediere între Germania și aceste spații.

În prezent, până la sfârșitul lunii iulie, respectiv august, la Haus des Deutschen Ostens din München sunt deschise două expoziții care aduc în prim plan spațiul românesc. Una este expoziția de pictură Reflexe im Licht und Schatten, Reflexe de lumină și umbră, a pictorului uitat la noi Eduard Morres, sas născut la Brașov. Cealată de fotografie, 25 Jahre Wandel in Östlichen Europa/25 de ani de schimbare in Europa de Est surprinde transformările Europei de Est în contextul anilor ’80, până în prezent. Alături de celelalte țări participante, aici sunt incluse și fotografii din Brașovul anilor comunismului, din decembrie ‘89 și de astăzi.

Eduard Morres, un pictor uitat al Transilvaniei

Expoziția Reflexe im Licht und Schatten, Reflexe în lumină și umbră, decupează în vasta operă a pictorului 20 de tablouri plein air, mai puțin cunoscute, deci îl vedem aici pe Eduard Morres peisagistul. Eduard Morres a realizat tablouri ale naturii transilvane, în care peisajul este redat fie grandios, cu o predilecție pentru spațiile largi și orizonturi îndepărtate, fie în intimitatea grădinii, a poienilor și potecilor de pădure, a ulițelor înguste de sat. În toate acestea surprinde un joc special de lumină și umbră, ceea ce distinge întreaga operă a pictorului. Din iubirea pentru natură, Morres a redat frumusețea ei cât mai fidel, cu accent pe lumină și pe un sentiment al calmului, în care ființa umană este mereu o parte a întregului, dar nesemnificativă, măruntă în comparație cu măreția peisajului.

Tablourile sunt completate de numeroase articole de ziar (Neuer Weg, Neue Literatur, Hermannstaedter Zeitung, pagina germană a Tribunei României), file de jurnal, fotografii, cărți și documente referitoare la viața și activitatea pictorului, provenind din colecții private. Expoziția, organizată la 130 de ani de la nașterea artistului, este realizată la inițiativa criticului de artă Brigitte Stephani, care semnează și o monografie dedicată lui Eduard Morres.

Expoziția e deschisă până la sfârșitul lunii iulie.

Meine Kunst ist meine Religion. Arta mea este religia mea.

Eduard Morres

Eduard Morres s-a născut la 15 iunie 1884 în Brașov. A fost pictor, grafician și teoretician al artei. A urmat cursurile Gimnaziului Honterus de la Brașov, Academia de Desen din Budapesta cu profesorii Laszlo Hegedűs şi Aladar Edvi Illes, Facultatea de Artă din Weimar și din München (1904-1908) cu profesorii Hugo von Habermann, Peter Hahn şi Ludwig von Lofftz. Primele îndrumări în plan artistic le-a primit de la Ernst Kuhlbrandt, Friedrich Miess şi Arthur Coulin.

După efectuarea stagiului militar, timp de un an a studiat la Paris (1909-1910). Reîntors în Transilvania, în anii următori s-a stabilit la Viscri. În anul 1912 și-a deschis prima expoziție proprie, urmată de ecouri favorabile. Între anii 1914-1918 a fost mobilizat pe front. După război, a locuit la Râşnov, Braşov (1924–1934) şi Buşteni. În perioada interbelică a expus frecvent la Braşov şi Sibiu. Din 1942 s-a stabilit la Codlea, unde a trăit şi a lucrat în următorii 38 de ani. Se numără printre membrii fondatori ai Asociaţiei Artiştilor Plastici din Braşov.

Expresie a unui spirit conservator, rămas fidel valorilor tradiţionale, lucrările lui Eduard Morres s-au menţinut consecvent în sfera realismului, pe care s-a grefat o lumină de sorginte impresionistă şi o cromatică expresionistă. Un puternic ataşament faţă de ţinuturile natale răzbate din creaţia sa, ce se constituie într-o veritabilă frescă în culori a peisajului transilvănean şi a vieţii din satele săseşti din Ţara Barsei.

Pe lângă picturi, Morres a lăsat ca specialist contribuții prețioase la topografia artistică a Transilvaniei săsești. În monografia Țarii Bârsei, apărută în mai multe volume, descrie bisericile fortificate săsești din Țara Bârsei.

Eduard Morres a murit la vârsta înaintată de 95 de ani în Codlea. Moștenirea sa a lăsat-o parohiei din Codlea, care în cinstea acestuia a constituit Fundația Eduard Morres și un muzeu.

Opera sa artistică cuprinde peste 2000 de picturi şi 500 de desene. O mare parte din lucrări poate fi văzută la muzeul dedicat lui Eduard Morres în Codlea.

Bibliografie:

Brigitte Stephani, Eduard Mores, Monografie, München, Heidelberg, 2006

Catalogul Expoziției Artiști brașoveni uitați, 1700-1950, Muzeul de Artă Brașov, 2008

Wikipedia.org

25 de ani de schimbare in Europa de Est

Expoziția de fotografie reunește imagini ale Brașovului în continuă transformare, de la începutul anilor  ‘80 până astăzi. Atât pentru cei care vin din România și au trăit acei ani, cât mai ales pentru un public străin de acea perioadă, fotografiile sunt cu atât mai interesante. Sunt prezentate fotografii istorice din timpul Revoluției, scene din viața cotidiană în comunism și în prezent, dar și privind înfățișarea orașului, de la construcția clădirilor în plin elan comunist, până la arhitectura de astăzi.

La eveniment au expus nu doar Transilvania, reprezentată de Brașov prin colecția strânsă de cei de la Orașul memorabil, ci și Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria. Evenimentul organizat de Orașul Memorabil, este sprijinit de Consulatului General al României în München și Asociația GIL Corona.