Muzeul Transilvănean din Gundelsheim, Germania

3În cadrul proiectului meu Pe urmele sașilor, în Germania, de curând am ajuns la Muzeul Transilvănean din Gundelsheim. Muzeul este (încă) unul dintre acele colțuri de cultură, de patrimoniu extrem de valoros, dar total necunoscut publicului român, despre care nu s-a spus în media din România mai nimic până acum. Asta deși Castelul Horneck din Gundelsheim găzduiește Muzeul, Institutul de Cercetare și Biblioteca acestuia, cele mai importante instituţii de cultură transilvăneană din afara României.

Muzeul Transilvănean din Gundelsheim (Das Siebenbürgische Museum Gundelsheim) este de fapt muzeul sașilor, singura instituţie muzeală din afara României dedicată prezentării culturii şi istoriei saşilor din Transilvania în contextul existenţei lor într-un mediu multietnic şi multireligios. Cu un patrimoniu de peste 18.000 de exponate, muzeul găzduiește expoziții permanente de artă și artă decorativă, viața socială, istorie ecleziastică, învățământ, tradiții și ritualuri, cultura populară urmărite pe parcursul ultimelor șase secole. Pe lângă lucrările de pictură, unele celebre (Hermannstaedter Jahrmarkt a lui Franz Neuhauser sau Piața Sfatului din Brașov, iarna, de Hermann Morres), mie mi-a plăcut în mod deosebit colecția de ceramică reprezentativă pentru toate zonele și stilurile ceramicii săsești din Transilvania și cea de grafică.

Periodic, aici sunt organizate și expoziții temporare, precum cea de fotografie deschisă în prezent, Impresii fotografice din Transilvania (26.07. – 26.10.2014) a fotografului german K.H. Rothenberger.

Parte din complexul de instituții transilvănene din Gundelsheim este și căminul de bătrâni în care locuiesc peste 100 de sași, unul din cele cinci cămine ale sașilor transilvăneni aflate în Germania.

Încă înainte să-l vizitezi, muzeul încântă prin amplasarea superbă, având sediul în Schloss Horneck, un castel de poveste situat pe o colină de pe malul râului Neckar. De pe terasa castelului te pierzi coborând amețitor în apa tulbure și vijelioasă a Neckarului, apoi îți odihnești ochii printre rândurile perfect aliniate ale viilor de pe dealurile din împrejurimi. Orășelul Gundelsheim, mic, misterios, adormit într-un calm desăvârșit e situat într-o zonă viticolă renumită. Drumul spre Gundelsheim șerpuiește odată cu râul printre dealuri acoperite cu podgorii nesfârșite, din care se ivesc cetăți, castele și conace medievale ce amintesc de flerul Burgundiei.

Castelul Horneck din Gundelsheim, sediul Muzeului Transilvănean. Foto: © Siebenbürgisches Museum Gundelsheim

Castelul Horneck din Gundelsheim, sediul Muzeului Transilvănean. Foto: © Siebenbürgisches Museum Gundelsheim

Povestea Castelului Horneck, sediul Muzeului Transilvănean

Istoria castelului în care se află astăzi Muzeul Transilvănean începe în secolul al XIII-lea și traversează multe etape de construcție și modificări, sub diverși proprietari și roluri.

În jurul anului 1255, Konrad von Horneck a donat cetatea sa Ordinului Cavalerilor Teutoni. În secolul XV, castelul a devenit reşedinţa Marelui Maestru al Ordinului Teuton. După distrugerea cetăţii în timpul Războiului Ţărănesc German de la 1525, reşedinţa Marelui Maestru a fost mutată la Mergentheim. În anul 1533 a fost finalizată reconstrucţia în stil renascentist a castelului Horneck, acesta devenind sediul unui district administrativ (Komturei) al Ordinului Cavalerilor Teutoni. În 1724 castelul Horneck s-a transformat într-o construcţie barocă, înălţată după planurile arhitecţilor Ordinului. În anul 1805 castelul a trecut în proprietatea principatului (ulterior regatului) Württemberg, fiind utilizat, între altele, ca şi cazarmă şi vândut în repetate rânduri.

De-a lungul anilor, castelul a servit drept clinică pentru tratamente naturiste, apoi sanatoriu pentru pacienții înstăriți. În timpul celor două Războaie Mondiale castelul a fost un lazaret, urmând ca în perioada 1946-1957 clădirea să fie transformată într-un sanatoriu pentru afecţiuni pulmonare.

După 1960, Castelul Horneck devine centrul cultural al comunităţii saşilor din Transilvania (Heimathaus Siebenbürgen) şi, totodată, cămin pentru bătrâni.

Sigla Institutului Transilvănean din Gundelsheim. Foto: Mihaela Kloos-Ilea

Sigla Institutului Transilvănean din Gundelsheim. Foto: Mihaela Kloos-Ilea

Cum a apărut Muzeul Transilvănean din Gundelsheim

Asociaţiile săseşti transilvănene au fost acelea care, în anii 1960, au organizat pentru început o expoziţie, transformată ulterior într-o instituţie muzeală. La baza acesteia s-a aflat o colecţie de obiecte etnografice şi de istorie a culturii, născută din iniţiativa Lorei Connerth-Seraphin la castelul Horneck, aflat, între timp, în proprietatea Asociaţiei Honterus. Şi în acest caz s-a pornit de la bun început de la un concept tradiţional de colecţie, menit să păstreze şi să mijlocească mărturiile purtătoare ale identităţii culturii materiale a saşilor transilvăneni.

În anul 1968 muzeul a devenit accesibil publicului larg. Atât colecţiile, cât şi spaţiul expoziţional s-au extins în mod continuu începând cu anul 1973. În 1991, statul german, în calitatea sa de promotor principal al muzeului, i-a acordat acestuia statutul de muzeu naţional pentru Transilvania. Ca o consecinţă a acestui fapt, Muzeul Transilvănean a devenit, în mod oficial, instituţia centrală dedicată păstrării, cercetării şi prezentării patrimoniului cultural material transilvănean în Germania.

Dacă până la acea dată colecţiile se înfiinţau mai degrabă după principiul unor donaţii întâmplătoare, s-a reuşit ca printr-o activitate coordonată de colectare să se îmbunătăţească profilul muzeului prin completarea şi extinderea sistematică a colecţiilor de bază. Totodată, directorul din acea vreme a muzeului, dr. Volker Wollmann, a iniţiat un alt domeniu al colecţiilor – tehnică şi meşteşuguri tradiţionale. Din acest motiv, pentru a putea depozita în mod corespunzător bogatul fond muzeistic, în anul 1993 a fost nevoie de amenajarea unui depozit pentru exponate în afara muzeului. În 1999, odată cu preluarea conducerii Asociaţiei muzeului de către  dr. Irmgard Sedler s-au adăugat două noi şi importante secţiuni ale colecţiei – cultura cotidianului urban şi a celui rural, precum şi istoria bisericii.

Expoziţia permanentă a fost reconcepută în 1996/97, fiind axată pe complexe tematice legate de istoria artei şi culturii transilvănene. În decursul anilor au urmat readaptări ale domeniilor tematice, precum şi amplasarea unor staţii media. În 2006/07, la etajul întâi a fost posibilă integrarea unor alte două încăperi destinate expoziţiilor temporare, cu o suprafaţă de aproximativ 100 m². Începând din 1991 au fost iniţiate şi întreţinute contactele ştiinţifice cu muzeele naţionale din România. În centrul activităţii cultural-istorice a Muzeului Transilvănean se află aducerea în atenția publică a specificului săsesc din Transilvania, aflat între mit, amintire, istorie şi prezent, în limitele unei ambianţe multinaţionale.

Intrarea în Castelul Horneck, sediul Muzeului Transilvănean din Gundelsheim. Foto: Mihaela Kloos-Ilea

Intrarea în Castelul Horneck, sediul Muzeului Transilvănean din Gundelsheim. Foto: Mihaela Kloos-Ilea

Ce e de văzut și ce misune își asumă muzeul

Expoziţia permanentă, aflată la parterul clădirii, expune pe o suprafaţă de cca. 500 m2 doar o selecţie din vasta colecţie (peste 18.000 de obiecte) a muzeului. Structurată fiind pe şapte secţiuni tematice, expoziţia ilustrează în mod exemplar istoria diversificată şi aspectele culturale variate ale Transilvaniei din Evul Mediu şi până în prezent. În mod special se pune accentul pe aspectele legate de istoria culturii din Transilvania în context european, precum şi pe ilustrarea modului în care s-a dezvoltat ideea de identitate pe fondul unei societăţi multietnice. Muzeul îşi asumă rolul de a aduce în prim plan valorile unei culturi democratice, a coabitării în spiritul înţelegerii şi toleranţei reciproce într-o Europă unită.

La etajul superior al muzeului, pe cca. 100 m2 , au loc de mai multe ori pe an expoziţii temporare. Tot aici îşi au locul un cabinet de grafică, precum şi colecţii de studiu cu tematici legate de textilele şi ceramica transilvăneană, dar şi de arta meşteşugului prelucrării aurului şi argintului, importantă în această regiune.

SMG_Saalaufnahmen_Abb002: Blick in den zentralen Ausstellungssaal © Siebenbürgisches Museum Gundelsheim

Sala centrală de expoziție a muzeului Blick in den zentralen Ausstellungssaal
© Siebenbürgisches Museum Gundelsheim

Blick in den Raum „Ländlicher Alltag“ © Siebenbürgisches Museum Gundelsheim

Încăpere amenajată cu mobilier și decorații tradiționale săsești / Blick in den Raum „Ländlicher Alltag“
© Siebenbürgisches Museum Gundelsheim

Vizitatori și proiecte

În decursul a cincizeci de ani de existenţă muzeul a fost vizitat de peste 500.000 de persoane. Un număr aproximativ egal de vizitatori au cunoscut şi expoziţiile temporare pe care Muzeul Transilvănean le-a organizat în România, în alte ţări europene (Franţa, Austria, Ungaria), precum şi în cooperare cu muzee patronate la nivel federal din Germania. Atât în trecut, cât şi astăzi muzeul a iniţiat şi întreţine în continuare cooperări ştiinţifice cu muzee din Transilvania, colaborând, de exemplu, cu Muzeul Naţional ASTRA şi Muzeul Brukenthal din Sibiu sau cu Muzeul de Artă şi Muzeul de Etnografie din Braşov. În cadrul acestor cooperări au fost editate numeroase publicaţii cu caracter ştiinţific.

Încăperea dedicată ritualurilor comunității. / Blick in den Raum „Rituale der Gemeinschaft“ © Siebenbürgisches Museum Gundelsheim

Încăperea dedicată ritualurilor comunității. / Blick in den Raum „Rituale der Gemeinschaft“
© Siebenbürgisches Museum Gundelsheim

Într-o Germanie tot mai cosmopolită, pe de o parte integrarea și pe de alta păstrarea identității etnice cred că sunt șinele pe care alunecă viața a milioane de imigranți. Muzeul Transilvănean este o prezență necesară în peisajul cultural german pentru că reprezintă sașii transilvăneni, o comunitate importantă, și regiunea lor de origine. Atât pentru sași și ceilalți locuitori ai Transilvaniei, cât și pentru publicul străin de acest spațiu, Muzeul Transilvănean din Gundelsheim mijlocește o întâlnire fascinantă și o călătorie în tărâmul de poveste numit Transilvania.

Pe urmele sașilor în Germania

Proiectul Pe urmele sașilor, în Germania este parte a poveștilor săsești. Pentru că viața mea pendulează între Germania și România, scriu aici nu doar despre sașii care locuiesc în Transilvania ci și, în premieră pentru spațiul românesc, despre prezentul comunității săsești din Germania. Este un proiect de durată, în cadrul căruia vă aduc în atenție sărbătorile importante ale sașilor din Germania (precum întâlnirea de la Dinkelsbuehl, Kronenfestul, parada în deschiderea Oktoberfestului și întâlniri mai restrânse), expoziții, locuri unde viața și cultura săsească sunt prezente într-un fel sau altul (de ex. Muzeul Transilvănean din Gundelsheim, Muzeul Etnografic din Unterschleissheim, Haus des Deutschen Ostens, străzile cu nume săsesc din Muenchen) sau personalități din lumea sașilor care s-au remarcat în Germania și nu numai (Gusto Graeser, Henri Nouveau, Peter Maffay, Anita Hartig, etc). Adică toate formele pe care viața și cultura sașilor le-a modelat în Germania de astăzi, întinzând un arc spre Transilvania natală.

Expoziția de ceramică / Blick in das Schaudepot mit der Keramiksammlung © Siebenbürgisches Museum Gundelsheim

Expoziția de ceramică / Blick in das Schaudepot mit der Keramiksammlung
© Siebenbürgisches Museum Gundelsheim

Expoziție dedicată culturii urbane săsești / Blick in den Raum „Stadtkultur“ © Siebenbürgisches Museum Gundelsheim

Expoziție dedicată culturii urbane săsești / Blick in den Raum „Stadtkultur“
© Siebenbürgisches Museum Gundelsheim

Sursa informații:

Siebenbuergisches Museum.de

Adresa Muzeului:

Siebenbürgisches Museum
Schloss Horneck
74831 Gundelsheim a. N.

Germania

Mulțumesc conducerii instituției pentru materialele de presă puse la dispoziție!

Nu este permisă fotografierea în muzeu. 
Imaginile de aici se află sub licența Muzeului Transilvănean din Gundelsheim și 
pot fi folosite numai cu permisiunea instituției.

7 gânduri despre “Muzeul Transilvănean din Gundelsheim, Germania

  1. Bitte vergessen sie Professor Ernst Irtel nicht, Musiklehrer, Chorleiter, Interpret und Komponist, geboren 1917 im siebenbürgischen Mühlbach, gestorben 2003 im Altenheim auf Schloss Horneck in Gundelsheim am Neckar. Ich habe diese besondere Persönlichkeit in Mühlbach kennengelernt und ihn nochmal auf Schloss Horneck getroffen. Es waren 30 Jahre vergangen und er erinnerte sich noch an seinen „jungen Freund aus Großpold”. Er war ein außergewöhnlicher Mensch; Eine Geschichte über sein Leben wäre lesenswert.

    Apreciază

    • Dankeschön, sehr nett von Ihnen! Sie haben Recht, das ist in der Tat eine sehr interessante Geschichte. Ich habe natürlich große Interesse, als ich in Mühlbach geboren bin.
      Ich will eigentlich die Sachsen im Altenheim besuchen. Ich glaube sie haben so viel zu erzählen… wäre ein tolles Erlebnis.
      Mit freundlichen Grüßen,
      Mihaela

      Apreciază

  2. Pingback: GERMANY: Transylvanian Museum | Romanian Itineraries

  3. Pingback: Expoziţia „Îngrijitorii Bisericii“ la Casa Teutsch Sibiu | Povești săsești

  4. Pingback: Muzee și colecții etnografice săsești (nu doar) în România | Povești săsești

Povestește și tu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s