Palatul Brukenthal este primul muzeu deschis publicului pe teritoriul României de astăzi şi cel mai mare muzeu din sud-estul Europei. Construită în stilul barocului târziu, clădirea Brukenthal aduce atmosfera distinsă a palatelor vieneze în inima Sibiului. Nucleul colecţiilor valoroase găzduite aici l-a constituit pinacoteca baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul Transilvaniei, personalitate fascinantă a vremii. Aici pot fi admirate câteva dintre marile capodopere ale Europei, precum „Omul cu tichia albastră” a lui Jan van Eyck, alături de tablourile lui Hans Memling, Tiziano Vecellio Da Cadore, Peter Bruegel cel Tânăr şi Peter Bruegel cel Bătrân.

Samuel von Brukenthal. Sursa foto: wikipedia.org

Samuel von Brukenthal (26 iulie 1721- 9 aprilie 1803) – baron de legendă şi cunoscut francmason

Nici un alt sas de dinainte sau de după el nu s-a bucurat de un asemenea prestigiu și privilegii: în 1777 Samuel von Brukenthal a fost numit de către împărăteasa Maria Tereza guvernator al Transilvaniei, funcție pe care a ocupat-o timp de 10 ani.

Baronul s-a născut la Nocrich/Leschkirch, ducând la apogeu funcția de jude crăiesc, deținută de bunicul și tatăl său. Numele de familie al tatălui său fusese Breckner, până în 1724 când a primit numele cu particulă nobiliară von Brukenthal.

A fost elev al gimnaziului din Sibiu care îi poartă numele astăzi, apoi a studiat la universitățile din Halle, Jena, la Berlin și Viena, unde intră în loja masonică. Tot la Viena începe să colecționeze importante lucrări de artă. Colecția sa de artă, listată în 1773, în “Almanach de Vienne” este una dintre cele mai valoroase colecții particulare din Viena acelor timpuri.

În 1779 a construit la Sibiu palatul care astăzi îi poartă numele, în stilul barocului târziu, după model vienez. Brukenthal a promovat la Sibiu arta, bunele moravuri și o educație de tip iluminist. Primele exponate ale muzeului au fost opere de artă, cabinetul de stampe, biblioteca şi colecţia de numismatică a baronului. De la deschiderea oficială în 1817, muzeul şi-a îmbogăţit colecţiile prin donaţii şi achiziţii, ajungând la impresionantele galerii de astăzi.

Notă: există o controversă privind scrierea corectă a numelui baronului, dată fiind semnătura sa, Bruckenthal (vezi testamentul și expoziția la Casa Teutsch) și numele încetățenit, Brukenthal. Varianta răspândită și în general acceptată este Brukenthal.

Clădirea Palatului Brukenthal din Piața Mare, Sibiu (a doua din stanga)

Clădirea şi colecţiile Palatului Brukenthal

Privită din Piaţa Mare din Sibiu, clădirea elegantă impresionează mai ales prin portalul de piatră, purtând blazonul aurit al familiei Brukenthal, alături de elemente decorative precum urnele ce încoronează stâlpii şi ghirlandele susţinute de rozete. Uşile masive de stejar pe care este sculptat cornul abundenţei îţi sugerează că intri într-un templu al artei şi opulenţei.

La interior, trecând pe sub candelabrele cu sticlă de Murano şi tavanele bogat ornamentate cu stucaturi, vei păşi în cele mai impresionante încăperi ale palatului: saloanele de recepţie şi Saloanele Baroc, unde se aduna cândva toată lumea bună a Sibiului, în atmosfera distinsă a celebrelor serate şi recepţii oferite de baronul Brukethal.

În prezent, Palatul Brukenthal găzduieşte Galeria de Artă Europeană a Muzeului Naţional Brukenthal. De la subsol la etajul al doilea al Palatului, vei traversa expresiile goticului, sculptura transilvăneană în piatră a secolelor XIII-XIX, cabinetul de stampe şi de cartografie, apoi arta medievală transilvăneană, covoarele anatoliene şi marile şcoli de pictură europene, de la cea germană şi austriacă, la cea italiană şi a Țărilor de Jos.

Pe lângă Palatul Brukenthal, Muzeul Naţional Brukenthal cuprinde Galeria de Artă Românească, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istoria Farmaciei, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Vânătoare.

Semnatura de Testament a baronului Samuel von Brukenthal, Casa Teutsch, Muzeul Bisericii Evanghelice Sibiu

O expoziție permanentă dedicată baronului Samuel von Brukenthal poate fi văzută și la Casa Teutsch, Muzeul Bisericii Evanghelice Sibiu.

Parțial, acest articol este inclus în textul broșurii de promovare turistică a orașului Sibiu,
2014, al cărei text îl semnez.  
Materialul este disponibil integral pe site-ul: turism.sibiu.ro.