Șorțul bunicii, piesă de muzeu în Germania

 

– Mamă, spune-mi o poveste!

– Ce poveste, copilă?

– O poveste frumoasă. Cu licurici!

Mama bombănea ca pentru ea, în timp ce așeza în șpais ultimele vase. Cu coada ochiului mă privea zâmbind. Își șterse fruntea de colțurile șorțului și se așeză pe scăunelul de lângă sobă. M-am cuibărit la picioarele ei, cu capul în poală. Șorțul mamei mirosea a prăjit, sudoare, lacrimi și zâmbete. Căci peste toate mama trecea șorțul care-i alina și osteneala, și amărăciunea, și râsul pe care și-l înfunda sfioasă în colțul ros al pânzei. Mama avea șorțuri cu floricele spălăcite, tata batiste apretate.

Oare copilul meu ce-și va aminti, blugii mei rupți?

 

image_4.jpga

Es lebt und blüh zu jeder Zeit die Liebe und die Jugendzeit./Iubirea și anii tinereții trăiesc și înfloresc în fiecare clipă.

image_5.jpga

Kind, wandle immer fromm und gut, der Eltern Liebe macht dir Mut./Copile, trăiește întotdeauna smerit și bun, iubirea părinților îți va da putere.

image_1 image_2image_3image_4image_5image_1.jpgaimage_2.jpgaimage_3.jpgaimage_1.jpgbimage_2.jpgbimage_3.jpgbimage_4.jpgbimage_5.jpgb

din Boz, satul natal al tatülui meu

din Boz, satul natal al tatülui meu

O Cenușăreasă a vestimentației bunicilor, adesea subevaluată, șorțul este o piesă nelipsită a costumului popular, în viața de zi cu zi sau la sărbători. La sași, șorțul este piesa pe care sunt cusute numele celei care l-a cusut/purtat și anul realizării, fiind în unele zone cea mai bogat ornamentată piesă a vestimentației de sărbătoare. De multe ori, prin cuvintele cusute pe el, șorțul poartă mai departe glasul domol și înțelepciunea bunicii.

Șorțurile săsești de mai sus provin din diverse localități ale Transilvaniei și au fost reunite în expoziția Gesponnen und gedreht, gewirkt und geneht/Toarse și întoarse, tricotate și cusute, în cadrul Întâlnirii anuale a sașilor, Dinkelsbuehl, iunie 2014. De o frumusețe și diversitate aparte, unele mai vechi de un secol, șorțurile din imagini fac parte din colecția de țesături Werner Förderreuther și Anna Wester.

La vernisajul expoziției a fost prezentat un film documentar despre pregătirea pânzei pentru țesut, realizat de Wilhelm Lienerth, iar Brigitte și Wilhelm Lienerth au arătat publicului cum se lucrează la războiul de țesut pe care l-au adus la expoziție. Șorțurile sunt doar o fărâmă din ce însemnau țeasăturile tradiționale realizate integral în gospodărie, de la cultivarea inului și a cânepii, baterea și prelucrarea acestora pentru obținerea pânzei, până la torsul și cusutul în cadrul șezătorilor de iarnă. Multe dintre șorțurile săsești poartă numele gospodinei și anul în care a fost realizat, iar, după zonă și destinație, avem mai multe feluri de șorțuri, de la unele foarte simple, altele minuțios cusute și brodate în dantele  fine ca spuma laptelui.

12 gânduri despre “Șorțul bunicii, piesă de muzeu în Germania

  1. Bunica mai avea niste ştergare (cca.80x60cm.) „cusute” cu tot felul de imagini sugestive din viată, care în josul lor aveau scrise, tot brodat, pilde. Acestea erau puse pe pereţii bucătariei.Şorţul, după cate îmi amintesc… era simplu…Chiar nu mai ştiu pe unde au rămas… ?!

    Apreciază

  2. Pingback: FOTO/VIDEO: Dansuri săsești la Dinkelsbühl, Germania 2014 | Povești săsești

  3. Pingback: Se mai poartă şorţul de bucătărie? | ȚĂRĂNCUȚA URBANĂ

  4. Pingback: PROGRAM: Întâlnirea sașilor de pretutindeni, Dinkelsbühl 22-25 mai 2015 | Povești săsești

  5. Pingback: FOTO: Parada costumelor săsești, Dinkelsbühl 2014 | Povești săsești

  6. Werner Förderreuther, originar din Franconia Mijlocie / Mittelfranken, e un mare colectionar de arta populara saseasca. Are mai multe camere, pline cu tot felul de mobila pictata, lazi de zestre, porturi populare s.a.

    Apreciat de 1 persoană

    • Vă mulţumec, nu ştiam. Poate o să am cândva ocazia să vizitez sanctuarul.
      Multe salutări, vă mulţunesc că urmăriţi acest blog!

      Apreciază

  7. Vin din judetul VASLUI dintr-o comuna cu numele Albesti,si aici s-a purtat cu mult drag sorturile (pestelca),era daruita la femeile care alergau la nunti, botezuri, inmormantari, si era de mai multe feluri si culori, lungi ,scurte,cu creti in talie ,,sau cu colt la bata , cu margini rotunde sau colturate,eu inca mai am ramase de la mama pe cand era bucatareasa pe la nunti,,si eu am vazut cum isi croia, singura isi lucra sortul si eu am invatat,si stiu sa-l lucrez.

    Apreciază

Povestește și tu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s