Unul din numerele recente ale revistei germane de arhitectură Bauwelt prezintă revitalizarea urbană din Transilvania ultimilor ani, prin 7 exemple inedite, rodul unor parteneriate de succes româno-germane.

Pentru un arhitect, România este un spațiu pe cât de ofertant, pe atât de riscant și provocator. Asta și-au spus Franz Ullirich și Michael Buck, doi studenți la arhitectură în Germania când au ajuns în România anilor ’90.

Cei doi tineri au găsit aici un peisaj arhitectural multifațetat și valoros, însă profund traumatizat de anii comunismului: splendide clădiri abandonate, lipsite de funcționalitate, blocuri cenușii, un peisaj stradal dezolant și în același timp o fervoare cu care se construia foarte mult, însă prost, haotic, ieftin și necontrolat. Ceea ce pe unii i-ar fi speriat, pentru cei doi tineri aflați la început de drum a fost o mare provocare. Astfel, au avut curajul să înceapă în România o carieră care suna mai degrabă a aventură.

Arhitecții Ullrick și Buck au mizat tocmai pe șarmul neșlefuit și degradat pe care România post-comunistă îl avea și pe un vacuum în branșa arhitecților dedicați. Împreună au dezvoltat mai întâi o școală de vară pentru arhitecți, apoi și-au găsit parteneri de încredere împreună cu care au deschis un birou de arhitectură la Cluj (Planwerk Cluj) și s-au avântat în câteva proiecte de anvergură, care au avut mare succes.

Ideea lor de bază a fost să valorifice la maximum potențialul architectural al României și să îl adapteze la nevoile de astăzi. O îmbinare între estetic și funcțional, mulată armonios pe specificul arhitectural în fiecare caz în parte. Ba mai mult, la nivel ideal, să schimbe ceva din mentalitatea arhitecților-demiurgi din România și din sistemul vicios în care se învârt proiectele. Mai mult decât proiecte de arhitectură, astfel de oameni fac regenerare urbană și schimbă mentalități.

Povestea lor, însoțită de 7 exemple de proiecte arhitecturale surprinzătoare din Transilvania sunt subiectul numărului 6 din 5 februarie 2016 al revistei de arhitectură Bauwelt din Germania.

Cele 7 proiecte prin care revista Bauwelt exemplifică efervescența arhitecturală actuală în spațiul Cluj-Sibiu-Brașov sunt:

două vechi case din Cluj transformate în sedii de birouri (pe strada Georges Clemenceau și Strada General Dragalina), proiecte realizate de arhitecții Adrian Borda și Michael Buck.

Mix urban in Cluj: Casa Dragalina in revista germană de arhitectură Bauwelt

fosta platfomă industrială a Uzinei Tractorul din Brașov devenită Coresi Business Park. Un proiect al arhitecților Michael Buck, Tudor Panescu și Benjamin Kohl.

Canalul Morii din Reghin – timp de zeci de ani, Canalul Morii a fost un spațiu insalubru și inestetic, furat localnicilor de chioșcurile și garajele ce se înlănțuiau pe malurile sale. Arhitectul Klaus Birthler a schimbat radical peisajul zonei, gândind un proiect prin care Canalul Morii din orașul său natal a redevenit un spațiu deschis, înverzit de duzii care dau și numele străzii paralele, un loc plăcut și relaxant de care se bucură acum comunitatea locală.

Casa Meda – o locuință idilică și inedită din lemn aflată în Făget (Cluj), realizată cu un buget redus de arhitectul Tiberiu Bucsa.

atelierul boem și funcțional al unor artiști din Sibiu realizat de arhitectul Gabriel Roșca

și

Hotelul-Boutique Privo din Târgu Mureș, construit de arhitecții Oliver Nemes, Adrian Roșca și Laura Nemeș în jurul Vilei fotografului Czonka (1861-1918).

Numărul 6/2016 al revistei poate fi comandat aici.