Franz Binder, exploratorul a cărui aventură continuă și dincolo de moarte

imagesW7RIZ4Q2Franz Binder (1824-1875) este un spirit temerar ce poate fi oricând așezat printre marii exploratori ai lumii. Mai ales pentru vremurile sale, a avut un destin de-a dreptul incredibil. Istoria ilustrei sale familii, ce a farmaciștilor Mauksch, este legată de întemeierea multor farmacii din Transilvania, dintre care una a devenit astăzi Muzeului Farmaciei de la Cluj.

Un „Indiana Jones” transilvănean

Franz Binder născut la Sebeș (Mühlbach), jud. Alba. După un lung periplu,  în 1850, Binder ajunge în Africa unde, timp de alți zece ani, călătorește în scop comercial între Cairo si Khartum. În 1860, este primul european care intră în contact cu triburi din regiunea Nilului superior, pătrunzând în teritoriile Zande. Pentru activitatea și curajul său, este decorat cu Crucea Coroanei din partea Regelui Franz Josef.  Revine în Europa în 1862 cu o bogată colecție etnografică africană, astăzi expusă la Muzeul „Ioan Raica” din Sebeș și la Muzeul care-i poartă numele, din Sibiu. Onorurile de care a avut vreodată parte se opresc aici.

Recommendation Letter, Prof. Sanda Cordos, PhD

Frontispiciul Criptei Binder, din Vurpăr, jud. Alba, Foto: Cornelia Guju, aprilie 2013

Din păcate, peripețiile din timpul vieții îl urmăresc și în lumea de dincolo. Deși toate biografiile spun că a murit la Sebeș. există o mână de localnici și muzeografi care cunosc adevărul. Acest articol este un mare semn de exclamație, cu toate semnificațiile sale. Veți înțelege:

DSC_5051

Cripta familiei Binder, Vurpăr. Foto: Cornelia Guju, aprilie 2013

„Am văzut mormântul Mântuitorului, Nilul și multe miracole până la Karthum. Acolo hărnicia mi-a adus noroc mult, dar dorul de țară m-a purtat înapoi. Aici am găsit odihna sufletească, nevasta, casa și acest mormânt.”

Aceste cuvinte aveau să-i străjuiască mormântul marelui explorator și etnolog Franz Binder.

Neprețuit în vremea lui și ignorat în zilele noastre – acesta este destinul unui pionier al colecționarilor europeni.

Viața de roman

Născut la Sebeș în 1824, cu studii de farmacie la Sibiu și Ploiești, Franz Binder cucerește o lume nouă – aceea a Nilului Alb. După o serie de evenimente de-a dreptul livrești, Franz Binder devine consul imperial austriac în Khartum. Întors în Ardeal, munca sa de o viață și colecțiile sale de obiecte etnografice, cele mai vechi din Europa, le donează muzeului din Sibiu, ce astăzi îi poartă numele și muzeului „Ioan Raica”, din Sebeșul natal.

Liniștea de la Vurpăr

Ultimii ani din viata și-i petrece în apropierea Sebeșului, pe moșia sa din Vurpăr (germ. Burgberg, magh. Borberek ), unde cultivă diverse plante și copaci exotici. Liniștea locului îl face pe acesta să-și clădească mormântul încă din viață, pe colina din spatele casei. De acolo privește în depărtări, ca odinioară, scrutând valea Mureșului, Sebeșul și locurile copilăriei.

Amprenta memoriei

„Vecinii”, sătenii din Vurpăr povestesc despre frumusețea de odinioară a criptei, cu poarta de fier forjat, inscripții în marmură și ornamente arhitectonice în stil clasic. Acestea de mult au dispărut. Au rămas doar cicatricele de cărămida în zid și urmele porții. Timpurile, oamenii, regimul – cu toții și-au pus amprenta asupra memoriei colecționarului. Stilul de viață ales se mai păstrează doar în fragmentele de pe tavanul pictat, aflat mult prea sus, pentru a putea fi distrus de mai tinerii „exploratori” curioși.

DSC_5021

Tavanul criptei. Elemente clasice (Foto: aprilie 2013)

Piatra, care odinioară pecetluia odihna familei Binder, e de mult dată la o parte. Alti exploratori, de aceasta data mai putin norocosi decat el, au vandalizat cripta si au profanat sicriele, în căutarea unor comori lumești… Pe acestea nu le-au găsit. Însă osemintele zac la vedere, amestecate în praf, ciment și gunoaie, parcă așteptând un colecționar, care să le rânduiască și să le dăruiască liniștea de mult dorită și respectul cuvenit.

Franz Binder nu mai are nevoie de decorații împărătești, ci de prețuirea celor din locurile sale natale, celor care se laudă cu numele lui și, de ce nu, a celor care citesc astăzi aceste rânduri.” 

DSC_5038

Priveliste de pe dealul Criptei Binder (Foto: Cornelia Guju, aprilie 2013)

Acest articol a fost scris împreună cu prietena noastră Cornelia Guju, doctorand al Universitatății din Würzburg, Germania, dintre oamenii frumoși ai Sebeșului.

Apelul nostru, înaintat prietenilor din media și autorităților direct implicate, Muzeul „Ioan Raica” Sebeș, Muzeul „Franz Binder” Sibiu, Primăria Sebeș, Primăria Vințu de Jos, Consiliul Județean Alba:

Dacă nu pentru personalitatea remarcabilă, dacă nu pentru moștenirea etnografică sau pentru clădirile extraodinare ce le-a clădit în timpul vieții, măcar din respectul cuvenit oricărui loc de veci, această criptă trebuie să restaurată la frumusețea originală, declarată monument istoric, protejată și deschisă vizitatorilor (nu animalelor).  

În video-ul de mai jos, un descendent al familiei Mauksch, din care făcea parte și Franz Binder, povestește despre călătoriile exploratorului și starea criptei despre care am vorbit:

image_1

Basoreliefurile de pe Casa Binder din Sebes. Ele reprezintă orașul Cairo, piramidele și sfinxul, ruinele templului Isis din insula Philae de lânga Assuan și o caravană în deșertul Nubiei, în mijlocul căreia figurează călare însuși Franz Binder.
Foto: povesti sasesti, decembrie 2013.

5 gânduri despre “Franz Binder, exploratorul a cărui aventură continuă și dincolo de moarte

  1. Pingback: Franz Binder, exploratorul a cărui aventură continuă și dincolo de moarte | TOTB.ro - Think Outside the Box

  2. Pingback: Franz Binder (1824-1875) – explorator si colectionar | Sebes - Mühlbach

  3. Pingback: Legenda Turnului studentului din Sebeș | Povești săsești

  4. Pingback: Secretul doctorului Honigberger, treizeci și cinci de ani în Orient | Povești săsești

  5. Pingback: 7. Misticul Joahnnes Kelpius, primul sas în America |

Povestește și tu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s