Legenda Turnului studentului din Sebeș

Ora de istorie. Istorie pe care am învățat-o numai de dragul profesoarei noastre, unul din cei mai buni dascăli din toți anii în care mi-am tocit coatele pe băncile școlii. Evident, majoritatea clasei nu îmi împărtășea entuziasmul, dar unul dintre momentele în care deveneam toți vioi-ghiocei era când ajungeam la istoria Sebeșului, îmbulzindu-ne pe scara istoriei mai ceva ca pe treptele școlii când se suna pauza mare. Călcam în picioare eroi, lăsam în spate războaie fumegând și cuceream tărâmuri familiare. Istoria orășelului nostru monoton se aborda cu mirare, ochi curioși de isteți de-a V-a și o armată de mâini fluturate agitat ca niște stindarde menite s-o ia cu asalt pe profesoara noastră: Sebeșul a fost cândva o cetate baricadată cu turnulețe și porți care se ridicau peste un șanț cu apă precum castelele din povești? Peste „noi” au năvălit cândva mongolii și turcii, pârjolind tot în calea lor? Pe unde, chiar pe ulița centrului luată în stăpânire acum de hoarde de tiruri și mașini? Cavaleri, domnițe, meșteri în halele breslelor de lângă biserică? Cui îi pasă că a trecut Mihai călare (oricum cam supralicitat), când noi aici, vorba-aia, în leagănul civilizației, l-am avut pe Binder explorator în Africa, pe Filtsch al lui Chopin, pe Blaga cu tot restul universului?

Pentru mine, ora de istorie era interesantă pentru că era un continuu exercițiu de fabulație. Rețineam date numai datorită hamacului pe care îl agățam între ele și imaginația mea. Aici mă așezam visând povestea. Mai ales legenda unui personaj local trezea în mine un nebănit acces de mândrie, căci de fiecare dată când venea vorba de „Studentul din turn”, tresăream simțind nevoia să demonstrez indubitabil continuitatea dinastiei pe aceste meleaguri: „Exact așa mă cheamă și pe mine!”

Dar să nu divagăm…

Ca multe alte burguri cu farmec medieval din Transilvania, Sebeșul a fost întemeiat în secolul al XII-lea de coloniști sași veniți din zona Rinului și Moseliei. Inițial, locuitorii căutau adăpost în fața primejdiilor într-o fortificație restrânsă, construită în jurul actualei biserici evanghelice. La 1241, Sebeșul nu a fost cruțat de prăpădul mongolilor. După această dată, orașul a fost reconstruit și în 1387 a obținut de la regele Sigismund de Luxemburg dreptul de a fi împrejmuit cu un zid de piatră. Fortificația solidă care înconjura orașul medieval a fost ridicată în mai multe etape, fiind prevăzută cu opt turnuri de apărare, aflate în întreținerea breslelor, și patru porți de acces.

Favorabil amplasat la intersecția drumurilor, cu biserica fortificată impunătoare ca o catedrală, sistemul complex de apărare, meșteri și comercianți vestiți, Sebeșul săsesc a fost unul din cele mai importante orașe ale Transilvaniei medievale, una dintre cele șapte cetăți.

Turnul studentului, ianuarie 2014

Turnul studentului, ianuarie 2014

Turnul Studentului din cetatea Mühlbach

Turnul studentului, cunoscut și ca Turnul croitorilor, este înălțat în colțul de sud-est al cetății. A fost ridicat în secolul al XV-lea, cu formă paralelipipedică, avand ca bază un pătrat cu latura de 5 m și zidul cu o grosime de 1 m. Ca și restul fortificației, este construit din piatră de râu, legată cu mortar de var. Turnul are patru nivele, primele două datând dintr-o fază inițială, următoarele două fiind adăugate ulterior, în secolele XV-XVI.

Atacul. Legenda eroului din turn. Studentul și turcii

La 1438, asediul turcilor a fost o nouă încercare pentru structura militară a Sebeșului, care nu a pus prea mari probleme cotropitorilor. Văzând urgia, sfatul orașului s-a adunat, a dezbătut și a decis că nu-i chip să se opună oștilor otomane conduse de însuși sultanul Murad al II-lea, așa că au decis să se predea. La auzul veștii, unii localnici mai vrednici s-au revoltat și povestea spune că s-au adunat într-un grup de restrâns, în frunte cu un elev din împrejurimile orașului, căruia i-a rămas numele de „Studentul din Romoș” (Rumeser Student). Toți s-au baricadat în turn și nu au vrut să cedeze cu nici un preț. Eroismul „Studentului” și al celorlați sebeșeni nu a speriat însă armata otomană, întrucât turcii pus foc de jur împrejurul turnului, astfel că cei baricadați în interior fie au murit asfixiați, fie au fost luați prizonieri și duși în robie. Printre cei capturați a fost și Studentul nostru, care a ajuns în sclavie la Edirne. La Sebeș, Turnul studentului a rămas de atunci un simbol al curajului, iar legenda lui e una dintre poveștile nemuritoare ale orașului.

Cine era Studentul?

Datele referitoare la el sunt uneori confuze, însă cel mai adesea se acceptă că era elev, avea doar 16 ani când a fost capturat de turci și venise din Romoșul natal (Rumes, Rumessdorf, jud. Hunedoara) ca să urmeze clasele Gimnaziului din Sebeș. Se numea Christian Cloos, Romos, 1422 – Roma, 1502, (alte nume sub care apare: Georgius de Hungaria, Captivus Septemcastrensis, Frater Schebeschensis).

În următorii 20 de ani, Studentul din Sebeș a avut o viață plină de încercări: a fost vândut de la un stăpân la altul și încarcerat de mai multe ori, până să fie din nou eliberat. Despre destinul său din această perioadă amintește o scrisoare din San Michele, datată 12 decembrie 1458, în care se face referire la „Captivus Septem Castrensis”. În cei douăzeci de ani de captivitate, Studentul a învățat turcește și a deprins foarte bine obiceiurile și firea oamenilor între care trăia. După eliberarea din robie, se pare că a ajuns în Germania, apoi la Roma.


Cartea Studentului, un bestseller medieval prefațat de Martin Luther

După ce și-a recâștigat libertatea și a ajuns cel mai probabil în Germania, Studentul a scris o carte, de 65 de foi, în limba latină, Tractatus de moribus, condictionibus et nequicia Turcorum,Tratat despre caracterul, moravurile și nelegiurile turcilor„, semnată Anonimul de la Sebeș și publicată la Roma în 1475. Lucrarea respectivă a fost considerată în trecut primul incunabul cu autor de prin părțile noastre. Timp de un secol, până în 1560, cartea a fost tipărită în 25 de ediții, apărute la Berlin, Köln, Nürnberg, Paris, Strasbourg, etc. fiind un fel de bestseller în epocă. Succesul ei extraordinar se explică prin faptul că a constituit primul studiu detaliat asupra vieţii turcilor, cu aspecte din istorie şi etnografie, popor practic straniu și necunoscut atunci europenilor. Una dintre ediții, cea apărută la Nürnberg în 1530, are prefața semnată de Martin Luther.

Studentul a trăit până la vârsta de 80 de ani și ar fi fost înmormântat într-o biserică din Roma. O legendă ce poate fi auzită pe la Romoș dă poveștii o continuare mult mai pitorească. Legenda spune că spre sfârșitul vietii, Christian Cloos s-a întors în Romoșul natal și a trăit până la 80 de ani, retras pe o colină care și astăzi poartă numele Dealul Călugărului. Se mai spune că după bătălia de la Câmpul pâinii (1479), un turc rănit a fost adăpostit de către Christian Cloos. Culmea, acesta ar fi fost tocmai fiul ultimului stăpân pe care Cloos l-a avut în Turcia.

image_1

Cetatea sub asediu în grădini și turnul prizonier în curtea școlii

Indiferent de sfârșitul pe care îl atribuim vieții Studentului, legenda lui este una dintre poveștile fascinante ale Sebeșului, iar turnul amintește istoria medievală a orașului și devotamentul pentru aceste locuri. Din păcate, zidurile și celelalte trei turnuri rămase ale cetății Sebeșului – Octogonal, Semicircular și Cizmarilor – au fost în mare parte înghițite de grădinile localnicilor. Turnul studentului străjuiește astăzi istovit-melancolic din curtea unei școli, deci poate fi văzut doar dând târcoale gardului de plasă. Turnul prizonier în curtea școlii, la umbra căruia probabil alți elevi sorb fermecați povestea studentului curajos, cel care nu a trădat și nu a renunțat, un copil al Sebeșului care a făcut istorie.

Alte timpuri, alți copii… La ce buni azi eroii?

Povestea Turnului studentului, ca a întregii cetăți, are încă nevoie să îi scriem un sfârșit fericit.

 

(*Cine ne spune ce semnifică anul 1887 de pe vârful turnului?)

4 gânduri despre “Legenda Turnului studentului din Sebeș

  1. Pingback: Cele mai frumoase turnuri cu ceas din Transilvania | Povești săsești

  2. Pingback: Legenda Turnului studentului din Sebeș | Util și plăcut

  3. Brava Mihaela ! Complimenti per la tua bellissima iniziativa. Il tuo blog sulla legenda della” torre dello studente” lo trovato molto interessante . Ma soprattutto ,leggendo, la mia memoria è tornata indietro di oltre 50 anni quando da ragazzo quindicenne ero salito tante volte sui muri di cinta e nel turno con i miei compagni di gioco . Sono quasi 40 anni che non vedo la città dove ho passato la mia infanzia, ma quest’estate vorrei tornare a visitare Sebes. E per ultimo qualcuno ha risposto alla domanda sul significato dell’anno 1887? Ho scritto in italiano perché mi viene più facile dopo quasi una vita che vivo in Italia. Dar limba romana nu am uitat-o.

    Apreciat de 1 persoană

    • Mulțumesc, mai știu pe cineva care se cățăra pe zid tot cam prin anii ăia, poate e unul dintre camarazii de care vă amintiți… Nu, nu a răspuns nimeni la întrebare, trebuie să mai cercetez eu. Vă salut cu drag!

      Apreciază

Povestește și tu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s