7. Misticul Joahnnes Kelpius, primul sas în America

În galeria sașilor vizionari și excentrici care au scris istorie printr-un destin ieșit din comun, i-am amintit deja pe exploratorul Franz Binder, primul european care se aventura pe Nilul Superior, pe poetul Gusto Gräser, cel care avea să inspire romanele lui Thomas Mann și mișcarea Flower Power, pe Johann Martin Honigberger, medic de curte al maharajahului Ranjit Singh (Lahore, Pakistan), doctorul care a dat personajul romanului lui Mircea Eliade. Toți acești deschizători de drumuri, excentrici, vizionari, nebuni frumoși ai vremii lor, sunt exemple de povești uitate în arhivele unor muzee din lumea largă. La noi, multe dintre ele nu au fost  spuse niciodată.

Continui aici lista acestor temerari excepționali cu un nume la fel de necunoscut în România ca și cei amintiți anterior: Johannes Kelpius (1673-1708), teolog și lider spiritual pietist, scriitor, muzician, primul sas care a ajuns în America. Povestea fascinantă a lui Johannes Kelpius este cercetată de centrul Historical Society of Pennsylvania, SUA, unde se află astăzi toate lucrările sale cunoscute. La trei secole după moartea lui Johannes Kelpius, în Statele Unite ale Americii este încă activă Kelpius Society, o organizație care încearcă astăzi promovarea și reconstituirea activității acestuia. Așa-numita Grotă a lui Kelpius, locul unde acesta a trăit izolat meditând, se găsește în Wissahickon Valley Park, Philadelphia.

 

Născut într-un sat mic de lângă Sighișoara, Johannes Kelpius a studiat la Tübingen, Leipzig și Altdorf, devenind un renumit teolog protestant pietist, scriitor și muzician. Kelpius a fost primul sas din Transilvania care ajungea în 1694 în America, cu mai bine de două sute de ani înaintea valului de imigranți de la începutul secolului XX. Kelpius este considerat unul dintre liderii mișcării spirituale pietiste, călătorind spre Pennsylvania alături de cei 40 de discipoli ai săi pentru a întemeia o colonie ideală, departe de dogmatismul Bisericii și de societatea decadentă a Europei. Retras într-o grotă, Kelpius avea să aștepte sfârșitul lumii, calculat de el pentru anul 1694, și a doua venire a Mântuitorului. Doctina pietistă a grupării sale a influențat de-a lungul secolelor mai multe secte și grupări spirituale.

 

Primul sas în America. Eremitul de la Wissahickon

Johannes Kelpius, Johannes Kelp pe numele inițial, s-a născut în satul Daia/Denndorf de lângă Sighișoara, în anul 1667. Kelpius provenea dintr-o familie înstărită, tatăl său, Georg Klep, fiind preot luteran. Kelpius a urmat școala la Sighișoara/Schässburg, apoi la Universitatea din Tübingen (1687) și pentru scurt timp din Leipzig, apoi ajunge la Universitatea din Altdorf, Bavaria (1689), pe atunci una dintre cele mai presigioase instituții de învățământ din Europa. Ajunge curând să semneze lucrări filosofice și teologice alături de profesorii săi (Johannes Fabricius, 1644-1729)

În timpul studiilor academice, numele lui Kelpius este latinizat, după practica obișnuită a vremii, astfel Kelp devine Kelpius. La vârsta de 22 de ani, Kelpius absolvea studiile de arte liberale, teologie și filosofie, avea cunoștințe de ebraică, latină și greacă veche. Engleza urma să o învețe mai târziu, autodidact.

Se presupune că în timpul studiilor a venit în contact cu mișcarea și ideile religioase pietiste, care înfloreau în Germania vremii. Pietismul a fost inițial o reacție împotriva dogmatismului luteran, dar pe măsură ce s-a răspândit spre America de Nord a căpătat accente esoterice și oculte.

Unul dintre reprezentanții pietismului german a fost Johann Jacob Zimmermann (1642-1693), matematician, cleric, astronom și cabalist. El a fost personalitatea care a exercitat o influență covârșitoare în viața tânărului Johannes Kelpius. Zimmerman a fost dat afară din biserica lutherană în 1685, din cauza credinței sale considerată eretică. Pe baza calculelor sale astronomice și a interpretării Bibliei, Zimmermann a prezis apropierea iminentă a sfârșitului lumii și a criticat dur doctrina bisericii. În anii următori, Zimmerman a format la Hamburg un grup restrâns numit Capitolul Perfecțiunii (The Chapter of Perfection). Grupul era format în special din tineri entuziaști și revoltați precum Kelpius. Credința lor de bază era că se aflau în amurgul civilizației și că trebuiau să se pregătească printr-un nou stil de viață pentru venirea iminentă a lui Isus.

În 1693, grupul The Chapter of Perfection al lui Zimmermann a urmat invitația lui William Penn de a se muta în Pennsylvania pentru a întemeia un tărâm idilic, departe de societatea decadentă a Europei. În acea vreme, America era privită de către pietiști ca un tărâm neprihănit de fariseismul european, deci locul ideal pentru a începe viața pe noi fundamente. Provincia Pennsylvania a devenit repede un refugiu pentru mulți pietiști și alți membri ai unor grupări religioase care fugiseră de persecuția la care fuseseră supuși în Europa.

În august 1693, aproape de plecarea spre America, Zimmerman moare, iar ucenicul său apropiat, Kelpius, devine liderul spiritual al grupării. Kelpius și-a asumat misiunea conducerii grupului spre tărâmul promis, în Pennsylvania, stabilindu-se în apropiere de Wissahickon Creek, una dintre cele mai vechi formațiuni geologice din America de Nord. Din însemnările de călătorie ale lui Kelpius (scrise în latină și traduse mai târziu și publicate în engleză – v. Bibliografia) aflăm că printre cei 40 de membri ai grupului care au călătorit via Rotterdam, Olanda și Anglia au fost: Heinrich Bernhard Köster (un fost preot luteran), Daniel Falckner (1666-ca. 1741), Ludwig Biedermann, Daniel Luckius și Johann Gottfried Seelig. După ce au stat câteva luni în Anglia, s-au îmbarcat în februarie 1694 pe vasul Sarah Maria Hopewell.cu destinația America. Au debarcat pe data de 22 iunie la Bohemia Landing, Maryland și au continuat înspre Philadelphia și Germantown. De la Philadelphia (care la acea oră avea doar ca. 500 de case) au mers la Germantown și apoi la Wissahickon.

Se spune că pietiștii lui Kelpius locuiau într-o comunitate deschisă, dar că totodată petreceau mare parte din timp în meditație solitară, retrași în chilii. Kelpius și gruparea sa și-au folosit înalta pregătire academică pentru a servi ca profesori, vraci, lideri spirituali, avocați, filosofi sau savanți în comunitatea din Pennsylvania. Au înființat o școală pentru copii, se întruneau pentru rugăciuni, au creat o livadă extinsă și grădini, au fost preocupați de botanică. Pe parcurs, li s-au alăturat și alții, de exemplu elevețianul Conrad Matthäi, Daniel Geissler (d. 1745) și medicul Christoph(er) Witt. Ca să evite conflictul cu numeroasele secte religioase care se înmulțeau în Pennsylvania vremii, Kelpius și ai săi nu foloseau un nume special pentru gruparea lor, ci se identificau prin sintagma The Woman in the Wilderness, sugerând fie pasajul biblic, fie doar un fel de cod numai de ei înțeles. Secta lui Kelpius a mai fost numită și „The Contended of the God Loving Soul” sau „The Mystics of the Wissahickon”.

 

Sfârșitul lumii în anul 1694

Kelpius și discipolii săi erau convinși că sfârșitul lumii și Judecata de apoi vor avea loc la finele anului 1694. Chiar și după ce teoriile lor s-au dovedit eronate, adepții lui Kelpius au continuat același stil de viață ascetic, așteptând Venirea Mântuitorului. Gruparea lui Kelpius s-a dezvoltat timp de aproximativ zece ani, până când au apărut tensiuni în interiorul grupului. O parte dintre adepții lui Kelpius au părăsit grupul și s-au alăturat clasei burgheze din Germantown. Kelpius s-a îmbolnăvit de tuberculoză, iar starea sănătății sale s-a înrăutățit sever. Nu există nici o mărturie a datei morții sale, dar se crede că a murit în 1708, la vârsta de 41 de ani.

Grota lui Kelpius din Parcul  Wissahickon.

Grota lui Kelpius din Parcul Wissahickon.

Ce a fost Pietismul

Pietismul este în general definit ca o doctrină ascetică protestantă, apărută în Germania secolului al XVII-lea, care susține respectarea riguroasă a practicilor religioase și pietatea. Pietriștii nu recunoșteau rolul preotului ca intermediar între om și Dumnezeu, optând pentru o legătură directă credincios-divinitate. Pietismul reprezintă o concentrare pentru cultivarea vieții spirituale lăuntrice și retragerea din sfera publică, apreciată a fi un mediu păcătos, dominat de rău.

Pietismul a apărut ca o reacție la tendința laicizantă a calvinismului și luteranismului, susținând că trebuie să se pună mai mult accentul pe viața creștină decât pe doctrină, să existe mai multă pietate decât știință, mai multă iubire între oameni prin participarea laicilor la operele de binefacere și o mai bună cunoaștere a Bibliei, care trebuie să devină o lectură zilnică. Unele exagerări ale unor grupări pietiste, îndreptate spre rigorism moral și de comportament, au discreditat parțial mișcarea pietistă, dar nu au împiedicat răspândirea ei în Germania, Anglia și America.

 

Kelpius și piatra filosofală

După moartea sa, personalitatea lui Kelpius a continuat să fascineze și să fie mitizată, până la ipoteză că acesta ar fi deținut rețeta secretă a legendarei pietre filosofale, elementul mistic ce poate tămădui toate bolile. Neavând un ucenic de încredere căruia să-i încredințeze puterea descoperirii sale, se spune că Kelpius ar fi ascuns piatra filosofală și toate studiile sale într-o cutie (numită Arcanum) și le-ar fi aruncat în apele râului Schuykill. Legenda spune și că atunci când cutia a atins apa, văzduhul s-a aprins ca într-o explozie de lumină și zgomot asurzitor.

Astăzi, o grotă artificială dintr-un colț ascuns al Parcului Fairmont din Philadelphia este considerată de către mulți refugiul folosit de Kelpius pentru meditațiile sale. O plachetă de deasupra intrării în numește pe Kelpius primul maestru rosicrucian al Americii. Totuși, legătura dintre Kelpius și acest loc sau rosicrucieni nu a fost niciodată concludent dovedită.

 

Moștenirea lui Kelpius

Kelpius a lăsat în urmă o colecție de imnuri originale, un jurmal care cuprinde mare parte din corespondența cu diferite personalități ale vremii (Heinrich Johann Deichman din Londra; Steven Momfort din Long Island, New York; Preotul Tobias Erie Biorck din Wilmington, Delaware; Maria Elizabeth Gerber din Virginia; Magister Fabritius și Hester Palmer) și o carte de meditații și rugăciuni proprii, A Short, Easy, and Comprehensive Method of Prayer, publicată pentru prima dată în engleză în 1761 (fusese scrisă de el în germană) și republicată în 1951.

 

Kelpius a fost și muzician, el și ceilalți membri ai grupului ducând cu ei în America instrumente muzicale care au devenit cu timpul o parte integrantă a vieții lor spirituale. Se crede că Kelpius a compus și imnuri și muzică de meditație, fiind uneori numit primul compozitor din Pennsylvania, pe baza imnurilor din culegerea de 70 de pagini The Lamenting Voice of the Hidden Love, cu toate că nu este absolut sigur dacă el este compozitorul lor. Este foarte probabil ca el să fi scris versurile, dar melodiile se bazează în principal pe melodii germane (4 sunt ale lui Christian Knorr von Rosenroth, Neuer Helicon, Nürnberg, 1684, iar alte 4 sunt din alte surse germane din 1690 sau mai târziu). Traducerile în engleză sunt atribuite lui Christopher Witt. Christopher Witt a fost cel care a construit orga grupului, ea fiind se pare prima orgă în proprietate particulară din America de Nord. Tot el este și autorul potretului lui Johann Kelpius, singura lucrare în care acesta este înfățișat și unul dintre primele portrete în ulei de pe continentul American.

 

Referințe despre Kelpius și urmași săi

Până la romanul Woman in the Wilderness de Jonathan D. Scott (care conține însă mai multe date eronate despre Kelpius), Kelpius a fost amintit doar în câteva referințe minore în literatură. Scriitorul George Lippard menționează „călugării din Wissahikon” în cartea sa The Rose of Wissahikon. John Greenleaf Whittier l-a inclus pe Kelpius într-un poem al său din 1872, The Pennsylvania Pilgrim|Pennsylvania Pilgrim.

În SUA există astăzi organizația non-profit Kelpius Society, care se ocupă cu cercetarea, restaurarea și promovarea comunității speciale întemeiată de Kelpius acum mai bine de trei secole.

1-2-304-25-ExplorePAHistory-a0b1h8-a_349

Imaginea arată portretul lui Kelpius din 1705, atribuit prietenul său Christopher Witt. Kelpius a fost subiectul unuia dintre primele portrete în ulei din cele 13 colonii britanice; portretul se află la centrul Historical Society of Pennsylvania, unde sunt găzduite și jurnalul, două colecții ale imnurilor sale și alte lucrări care-l au ca subiect. Sursa foto: kelpius.org

Profesorul Levente Luhacz de la Universitatea din Szeged a dedicat un curs detaliat activității și influenței lui Kelpius în mișcarea pietistă din Pennsylvania.

Or painful Kelpius from his hermit den

By Wissahickon, maddest of good men,

Dreamed o’er the Chiliast dreams of Petersen.

Deep in the woods, where the small river slid

Snake-like in shade, the Helmstadt Mystic hid,

Weird as a wizard, over arts forbid,

Reading the books of Daniel and of John,

And Behmen’s Morning-Redness, through the Stone

Of Wisdom, vouchsafed to his eyes alone,

Whereby he read what man ne’er read before,

And saw the visions man shall see no more,

Till the great angel, striding sea and shore,

Shall bid all flesh await, on land or ships,

The warning trump of the Apocalypse,

Shattering the heavens before the dread eclipse.

The Pennsylvania Pilgrim, John Greenleaf Whittier

 

Jurnalul lui Kelpius, aflat în arhiva centrului Historical Society of Pennsylania, poate fi vizualizat integral aici.

2604351325_a0f5d9fc0d

Panou din Parcul Wissahickon, în fața Grotei lui Kelpius. Sursa foto: kelpius.org

 

 

Bibliografie

Historical Society of Pennsylania

Lexikon der Siebenbürger Sachsen, Wort und Welt Verlag, Thaur bei Innsbruck, Austria, 1993

MiddletonBooks.com

wikipedia.org

 

 

2 gânduri despre “7. Misticul Joahnnes Kelpius, primul sas în America

  1. Pingback: Misticul Joahnnes Kelpius, primul sas în America | Sighisoara Freelance Reporter

Povestește și tu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s