Idee de afacere imposibilă în România?

Cum ar fi să ai o grădină imensă, în aer liber, de unde să culegi cu mâna ta orice flori, fructe sau legume dorești, să calculezi singur prețul și să lași banii într-o cutie? Fără vânzător,  paznic sau camere de supraveghere. Doar după cum te sfătuiește conștiința.

IMG_2107

Culege si plateste – camp de lalele in Bavaria. Foto: mai 2013

 

IMG_2121Sună nerealizabil? Acest tip de afacere este cunoscută celor care locuiesc în Germania sau în țările din jur. De la prima rază a primăverii, până la primul îngheț, multe localități sunt înconjurată de câmpuri înflorite sau cultivate cu legume și fructe, cât vezi cu ochii. Un răsfăț!

Culturile sunt atent planificate, astfel încât pe parcursul întregului an să fie disponibile flori, legume și fructe de sezon. De exemplu, lângă casa mea sunt lalelele superb înflorite acum. Au fost narcise, iriși. Urmează crini, floarea-soarelui, gladiolele, daliile, crizantemele, etc.

„Culege și plătește”

Același sistem funcționează și cu legume sau fructe. În primăvară câmpurile cu sparanghel, foarte folosit în Bavaria, sunt mereu pline. Curând va fi vremea căpșunelor, care deja sunt înflorite, în alte locuri se găsesc coacăze, zmeură sau cireșe, toamna vor fi mere, a dovlecilor decorativi sau a celor de copt.

De la o idee îndrăzneață, la o franciză de succes

În zonă, totul a început în 1976, de la ideea foarte îndrăzneață, poate naivă, a lui Josef Hofreiter, un agricultor din zona Münchenului. El a cultivat atunci primul teren de căpșuni, deschis oricui dorea să culeagă fructele. A avut atât de mare succes, încăt curând a extins suprafața și a început să cultive în mai multe zone din jurul orașului.

De atunci a devenit o afacere de familie, ajunsă la a treia generație. Culturile hofreiter cuprind astăzi o mare diversitate de fructe, pe tot parcursul anului, disponibile în mai multe țări din Europa (Germania, Austria, Elveția).

De ce au atât de mare succes?

fun (2)

Calendarul fructelor disponibile într-o astfel de cultură. Foto: hofreiter

Din motive ușor de ghicit:

  • totul este bio, direct de pe câmp, deci mai proaspăt decât oriunde
  • culegi și alegi ce îți place, ca în grădina proprie
  • totul este accesibil, la câțiva pași sau la o plimbare cu bicicleta de casă
  • dincolo de ideea de consum, mai înseamnă și întorcerea la natură, la un mod de viață simplu și sănătos. Adică un trend actual și foarte cool în Germania
  • după o zi de muncă în birouri corporatiste, în trafic și întâlniri formale, aici respiri aer curat (nu condiționat) și guști fructe direct de pe plantă, ca în copilărie.
  • chiar dacă prețurile sunt ceva mai mari (cam duble) decât în supermarket, calitatea și prospețimea cântăresc mai mult în alegerea cumpărătorului.

Oamenii vin ca în grădina lor

Proprietara unui astfel de teren cu flori spune că are un câștig decent, dar nu se îmbogățește din afacere. Însă e mulțumită când vede că oamenii revin cu drag, ca în grădina de acasă. De fiecare dată când deschide cutia cu mărunțiș, seara, e ca și cum ar deschide un cadou de la Moș Crăciun: nu știe niciodată la ce să se aștepte, însă de cele mai multe ori surpriza este foarte plăcută. Din fericire, nimănui nu-i trece prin cap să plece fără să plătească ori să-ncerce cine știe ce șmecherii. Dimpotrivă, fiind vorba de sume mici, adesea cumpărătorii mulțumiți de calitatea (auto)servirii, rotunjesc la mai mult. Fiindcă le place și știu că se vor bucura de ea atâta vreme cât afacerea va fi profitabilă.

La cafea în lanul de porumb

De curând, au dezvoltat un concept nou, așa-numitele „BeerenCafés” – locuri ce îmbină relaxarea unei cafenele, cu delicatesele unei cofetării, distracția unui spațiu de joacă și farmecul vieții la țară. Sunt spații în aer liber, unde copiii culeg fructele din care apoi își prepară singuri băuturi proaspete, îngrijesc oi și capre și aleargă desculți printre baloții de paie. În timp ce părinții își savurează cafeaua tolăniți într-un hamac. Bineînțeles, la cafenea, spre deosebire de câmpurile cu flori, există personal. Însă totul arată natural, lejer și foarte confortabil.

Pe cei care vor suspans îi așteaptă labirintul din lanul de porumb. Simplu: porumb mai mare decât un om, semănat des și încâlcit, un traseu haotic, cu ghicitori și indicii la tot pasul.  Distracție în aer liber pentru toată familia.

 

Nu se gândește cineva să deschidă așa o afacere și în România? Dacă nu un câmp nepăzit, pe ideea „culege și plătește” (se-nțelege, din lipsă de spațiu sau ceva), măcar o „BeerenCafé”? 🙂

 

IMG_4927

 

11 gânduri despre “Idee de afacere imposibilă în România?

  1. mda…. din pacate fiecare tara se poate mandri ca are ceva in plus fata de romania. pana si blugarii, sunt ei mai saraci ca noi dar cand ies din tara nu ii arata nimeni cu degetul ca pe romani…

    Apreciază

    • Romanii au o reputatie proasta in multe medii. Cei care merita apreciere sunt discreti, fiecare exceland in domeniul lui. Cei care cersec, fura sau au alte indeletniciri departe de legi sunt prezenti si deranjanti. Ei sunt cei vazuti. Si e foarte greu sa schimbam asta, desi tine numai de noi, de nimeni altcineva.

      Apreciază

  2. Oricat de dureroasa, „florile” noastre invata totusi o lectie pretioasa, rara astazi: ca educatia nu trebuie orientata exclusiv spre recompensele materiale. Masurile jalnice si ierarhia gresita de valori le face involuntar si indirect un serviciu. Un drum pornit din start cu gandul finalitatii materiale pierde pasi si valoare. Nu o spun eu, desi am pregatire didactica, o spun studii, scoli si sisteme educationale care au realizat acest lucru si au schimbat evaluarea. Cand inveti pentru buline, note, bani, nu inveti nimic.

    Apreciază

  3. Am vazut langa Munchen asa ceva , si este o placere sa mergi sa-ti iei flori si fructe . In primul rand sunt proaspete , apoi placerea de a petrece in aer liber si a te bucura de natura .La noi , cat timp ne carecterizeaza necinstea , minciuna , nu va fi posibil niciodata . Imi cer scuze , dar ultimele doua comentarii nu au legatura cu postarea . Daca este afacere , investesti bani , si banii sunt a investitorului , deci trebuie recuperati . In plus se creeaza locuri de munca , lucru foarte important . Oricat am vrea , nu se poate realiza nimic fara bani , nici macar rezultatelede care vorbiti , sau si mai mult , fara bani clasele de scoala ar fi goale daca parintii nu ar avea bani pentru cele necesare unui copil care frecventeaza o scoala .

    Apreciază

  4. Super idee,dar imposibil de aplicat in Romania,…………si stiu ce spun,fara pic de indoiala.In Romania trebuie inca lucrat mult la mintea oamenilor,la constiinta lor,starea de ”mintit,furat,trisat”,este inca una normala aici,asa ca e greu de crezut ca in urmatorii 20-30 de ani,daca nu si mai multi,se poate face ceva in directia asta.Sinr romanca si imi pare nespus de rau ca trebuie sa recunosc aceasta stare in tara mea,,….Am sperat in schimbare de 25 de ani incoace,dar nu am simtit nimic,pina cind copiii mei,ca si multi alti copii ai acestei tari,au luat drumul strainatatii
    Va multumesc mult ca mi-ati dat posibilitatea de a-mi exprima opinia pe aceasta tema,de-altfel,foarte,foarte importanta,-constiinta umana-poate mai importanta decit multe altele!

    Apreciază

    • Eu va multumesc pentru ganduri! Avem multe probleme, specifice noua, altii le au pe ale lor. Si eu am plecat din Romania, mai mult dintr-o sansa decat din exasperare, dar recunosc ca sunt norocoasa sa traiesc acum, aici. Campurile de care povesteam sunt printre lucuruile care m-au impresionat cu adevarat cand am ajuns aici. Mi-am spus ca o societate care poate sustine asa ceva merita tot respectul. De fapt, arata ca se respecta pe ei.
      E unul dintre éxemplele bune, o idee foarte frumoasa, de care avem nevoie. Cine stie, poate criza de constiinta, snobismul, aberatiile de tot felul sunt o faza necesara intr-o evolutie spre un fel de normalitate. Parca ne-am impotmolit intr-o adolescenta exagerata, teribilista, rasturnata, urlatoare fata de tot ce e natural, simplu, asezat. Ei, crestem si noi, ca popor. N-o fi totul pierdut. Greselile ar trebui sa ne invete.

      Apreciază

  5. Ca idee de afacere, poate că nu este realizabilă în România așa de curând. Cred însă că o variantă autohtonă poate fi un început. De ce nu s-ar asocia 3- 4 familii, care într-o zonă din mijlocul naturii, să vietuiasca împreună din cultivarea ogorului ? Fiecare în parte să se ocupe de ce știe mai bine să facă și să schimbe produsele între ei ca în vechile comunități istorice. Surplusul ar putea fi vândut. Mă refer chiar la familii de orășeni, cu o evolutie spirituală mai ridicata a membrilor săi, ce se hotăresc să-și vândă toate proprietățile orășenesti și să se mute în mijlocul naturii, adică „la tara” cum se zice. Fratele meu a făcut acest demers, ani buni în urmă și acum împărtășește din experiența sa pe blogul intitulat „ Haidelatara” Din câte știu există și în zona Sibiului astfel de comunități. În Italia comunități cu maxim 20 – 30 de familii, au desemnat un administrator ce se ocupă cu aprovizionarea de produse agricole naturale, direct de la producătorii din zonă pe care le furnizează fiecărei famili în parte , săptămânal, pe bază de abonament. Sigur, varianta germană, este mai evoluată dar pentru asta avem nevoie și de o evoluție spirituală mai ridicată a membrilor comunității respective. Comunitățile din țara noastră, mai au mult de lucru cu trezirea spirituală a membrilor săi dar procesul este în derulare rapidă,așa că avem și vești bune.

    Apreciază

    • Este ceea ce sustin eu de 20 de ani…PRACTIC. Din pacate sunt singur in acest demers de TREZIRE. Viitorul insa suna bine, chiar daca inca suntem dubitativi. Sub presiunea necesitatii vom face si acest pas. Comunitati de interese comune, doritori de viata NORMALA se vor gasi si infiinta usor, usor. Eu pe blogul meu, dau sfaturi pertinente dupa 20 de ani de experimente. Si …N.B. ..am pornit de la zero…

      Apreciază

    • Vad tot mai multa lume care sustine ideea dvs si am prieteni care s-au mutat de la oras la sat, desi acolo a fost cel mult loc de vacanta la bunici. E frumos si incurajator. Tatal meu a fost crescator de cai, tot venitul nostru venea de aici si din agricultura. Intre timp eu am pierdut lumea asta, dar sunt sigura ca o voi recupera, pentru ca si pentru mine e parte dintr-o viata normala, mai sanatoasa. E mult de lucru in Romania in directia asta, dar initiativele private si pasii mici par singura cale realizabila acum. Si din fericire nu lipsesc, asa cum observati si dvs.

      Apreciază

Povestește și tu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s