Costumul popular este un templu la purtător, o imago mundi care conține o sumă de simboluri, hierofanii, revelări ale sacrului, care îi dau o poveste și ne dau în același timp nouă o identitate culturală unică, inimitabilă.

sunt cuvintele profesorului Sorin Apan, într-o foarte frumoasă descriere a portului popular.

Imaginile de mai jos sunt printre cele mai frumoase reprezentări ale costumului popular săsesc pe care le-am văzut până acum. Ele fac patre dintr-o cunoscută serie de cărți poștale pe care le-am găsit la un anticariat din Dinkelsbühl, Germania, la Întâlnirea sașilor 2013. Toate sunt reproduceri ale acuarelelor Julianei Fabritius-Dancu, o artistă mai puțin cunoscută în România, în ciuda contribuțiilor sale în etnografie, plastică, istorie. Lucrările sale de o extraordinară sensbilitate, într-o cromatică deosebită sunt inspirate de zona Transilvaniei, cu natura, tradițiile, arhitectura și bogăția culturală. O parte considerabilă a activității sale este dedicată bisericilor fortificate, arhitecturii și portului săsesc.

 

Juliana Fabritius-Dancu (1930 -1986) a fost artist plastic, etnograf, istoric de artă şi scriitoare de limba germană, născută la Sibiu. Tatăl său, Julius Fabritius, a fost arhitect, fapt care i-a permis să-şi dezvolte din copilătie dragostea pentru clădirile vechi, pe care le-a redat în acuarelele sale. A studiat pictura împreună cu pictorița Trude Schullerus, apoi la Academia de Arte din Bucureşti. În 1958 s-a angajat ca desenator la Muzeul Brukenthal, iar mai târziu s-a mutat la Muzeul Satului din București. A lucrat în această perioadă și la Muzeul de Artă, ca restaurator în pictură.

 Din 1967 a început să lucreze ca grafician și publicist. A revenit la Sibiu pentru o serie de studii etnografice și de istoria artei și a arhitecturii. În această perioadă a realizat desene ale bisericilor săsești din jurul Sibiului și a Brașovului. Aceste studii le-a publicat între 1971 și 1986 în almanahul „Komm mit”. A participat la realizarea muzeului în aer liber din Sibiu (Complexul ASTRA), la alcătuirea Atlasului Antropologic al Olteniei, la ilustrarea Dicţionarului Enciclopedic Român şi la redactarea unui studiu despre portul popular al saşilor transilvăneni. Între 1958 şi 1967 a făcut parte din corpul de specialişti al Muzeului Satului.

Artista a realizat una dintre cele mai bogate documentaţii în imagini, însoţită de note consistente, referitoare la istoria şi evoluţia comunităţilor săseşti din România. De o consideraţie aparte s-au bucurat şi comunităţile de români, şvabi și maghiari, cărora le-a consacrat numeroase studii şi articole bogat ilustrate.

 

În anul 2010, acuarelele Julianei Fabritius-Dâncu au apărut într-un album editat de Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” București, unde pot fi admirate o mare parte din lucrările sale.

Din publicaţii:

• Trude Schullerus, Editura Kriterion, Bucureşti, 1974.
• Cetățile bisericeşti săseşti din Transilvania, Sibiu, 1980.
• Die bäuerliche Hinterglasmalerei in Rumänien (înpreună cu Dumitru Dancu), Berlin, 1980.
• Turnuri Transilvănene / Siebenbürgische Wehrtürme, Editura Transilvania Publicitate, 1982.
• Romanian icons on glass (Romanian traditions and customs), Wayne State University Press, 1982.
• Plimbare prin Sibiul Vechi, (Spaziergang durch Alt-Hermannstadt), Sibiu, 1983.

la care se adaugă o serie de traduceri.

Site-ul oficial unde pot fi văzute mai multe lucrări ale artistei, aici.

 

UPDATE 30.03.2015

 

Bibliografie:

Lexikon der Siebenbürger Sachsen, Wort und Welt Verlag, Thaur bei Innsbruck, 1993, p.122