14. În cântec de fanfară, între Germania și Transilvania

marching-band-30354_640Münchenul întins și cosmopolit e mărginit de multe localități mici și liniștite, cu aer de sătuc primitor. Una dintre ele este Garching, unde locuiesc mulți sași din Transilvania, veniți mai ales din zona Unterwald, de prin părțile Gârbovei, Bozului, de la Câlnic, etc. În una dintre casele mari, înconjurate de flori, cineva mă așteaptă nerăbdătoare la geam: e Maia, verișoara tatălui meu, femeia blândă și senină ce are întotdeauna numai vorbe înțelepte și povești minunate la ea.

În casa lor mare, etajele suprapun trei generații, aranjate după cine urcă mai vioi scările: la parter Maia singură, la etaj fata ei și soțul, la mansardă nepoata. Ar mai fi și pivnița, locul de unde se dă tonul în casă. De cum mă întâmpină zâmbind, cu brațele deschise, se scuză aproape strigându-mi în urechi: “iooooi, iartă, la noi tot așa-i, Willy iară are concert în pivniță.” De fapt, Willy repetă in pivniță, de unde se aud scurte frânturi de melodii, întrerupte de sunete suflate scurt, repetate ritmic. Apoi melodia se reia vijelios, crește rapid într-o polcă sprintenă și iar se oprește brusc, nehotărât. Zâmbesc și mă bucur, așa știu că e la ei și altfel nici nu mi-aș putea închipui. Aici e liniște doar când Willy e plecat cu fanfara.

Willy a cântat la fanfară și în tinerețea lui, acasă, iar când a ajuns în Germania a căutat un loc într-o fanfară a sașilor de aici. A găsit până la urmă trei fanfare, nu una, așa că mai ales de când e la pensie e foarte ocupat. Când nu are concerte sau nu e plecat la evenimente cu una dintre formații, e acasă, repetând în pivniță. Printre butoaiele de vin și țuică pe care încă și le face singur, ca odinioară la Cisnădioara, se înșiră blide și ulcele săsești, ștergare cu frânturi de înțelepciune populară, o roată de car și unelte agățate pe pereți, toate aduse de acasă, din Transilvania. Aici e  colțul lui de Heimat

1385721_223213221173975_357306484_n

Fanfară la Întâlnirea anuală a sașilor de la Dinkelsbuehl, 2013. Foto: Mihaela Kloos-Ilea

 

Fanfarele satelor săsești de odinioară

În comunitatea sașilor, fanfara – die Blaskapelle –, a jucat întotdeauna un rol foarte important, fiind aproape o instituție socială. Nu exista sat de sași care să se respecte în care să nu cânte măcar o fanfară. Orice eveniment important din viața omului, vesel sau trist, se făcea numai în acordurile acesteia. La căsătorii, înmormântări, sărbători, baluri și petreceri, concerte de Crăciun în turnul bisericilor, toată suflarea se aduna în jurul fanfarei.

Membrii unei fanfare, “die Adjuvanten”, aveau reguli stricte, care făceau ca aceasta să fie în general un grup închis. Locul în fanfară se transmitea în mod tradițional din tată în fiu, astfel că se ajungea ca un membru să fie alături de fanfara lui și câte 50 de ani, după care trecea la instrument fiul și ocupația rămânea în familie.

6573654_8200e7a1_640

Fanfara de copii din Criț, 1972. sursa foto: ipernity

1235301560-blaskapelle-von-duerrbach-1929

Fanfara din Dipsa/Duerrbach, 1929. Sursa foto: siebenbuerger.de

O tradiție care a emigrat: Siebenbürger Blaskapelle München și fanfarele sașilor din Germania

Ca dovadă a importanței pe care au acordat-o fanfarelor, sașii le-au adus cu ei în Germania și au reluat aici tradiția, chiar de la începuturile vieții lor în noul „Heimat“. Cea mai veche fanfară a sașilor transilvăneni a fost înființată în Germania în 1949, la München. De atunci fanfara de aici a rămas nu doar cea mai veche, ci și una dintre cele mai renumite și mai active. Pe lângă aceasta, în jurul Münchenului și în toată Germania există multe fanfare săsești, înființate pe măsură ce comunitatea sașilor stabiliți aici a tot crescut și s-au format asociații și vecinătăți.

Din repertoriul lor fac parte cântecele tradiționale din folclor, polca, valsul, liedul, melodiile specifice originare mai ales din Boemia, dar și oldies sau șlagăre. Fanfarele au frecvent concerte proprii și sunt invitate la toate sărbătorile sașilor celebrate încă în Germania, precum Kronenfestul, parade ale portului popular, de Crăciun, petreceri de Anul Nou, întâlniri periodice ale vecinătăților și asociațiilor, la Dinkelsbühl, seri de dans, dar și la înmormântări. Fanfarele sașilor sunt invitate și la alte evenimente, care nu sunt neaparat specifice comunității, precum Oktoberfestul.  

muenchen_blaskapelle_edenhofer2009

Fanfara sasilor din Muenchen, 2009. Sursa foto: siebenbuerger.de

O tradiție reînviată în Transilvania: Fanfara de la Petrești

Fanfara din Petrești/Petersdorf de lângă Sebeș are o tradiție de peste 100 de ani și este cea mai longevivă din România. A fost înființată în 1879 de către Michael Thut, predicator, organist, apoi dirijor și conducător al fanfarei. La început aceasta a avut 8 instrumente. Fanfara este un simbol al localității, renumită în împrejurimi și nu numai. Istoria sa oscilează între perioade de glorie și de umbră, strâns mulată pe destinul comunității săsești. Atunci când au fost deportați, sașii din zonă au reușit să înființeze o fanfară restrânsă chiar și în iadul siberian, în Lagărul de la Kungur. Multe dintre fanfarele din Transilvania aveau suport financiar de la o intreprindere sau o fabrică, de obicei cu proprietari sași. Așa a fost și la Petrești, unde Fabrica de hârtie a sprijinit întotdeauna fanfara, mai ales în timpul directorului Rother (în interbelic, până în 1945).

În anii comunismului, membrii fanfarei se întâlneau pentru repetiții în sala mică a Căminului Cultural din localitate.  În 1969-1970 a avut loc în România primul “Festival al Fanfarelor de Amatori“. Faza pe ţară se ţinea la Bucureşti, în Parcul Cişmigiu, unde în faţa unui juriu, fanfara trebuia să interpreteze o piesă obligatorie și apoi să susţină un concert de promenadă de două ore. La acest concurs, Fanfara din Petrești a obținut premiul I pe țară și a devenit brusc foarte cunoscută, fiind solicitată în perioada următoare să susțină numeroase concerte, colindând țara în lung și în lat. După interbelic, aceasta a fost o altă perioadă de mare prestigiu a fanfarei din Petrești.

După 1980, majoritatea membrilor, care până atunci au fost toți sași, au plecat rând pe rând în Germania. Acasă au mai rămas foarte puțini, așa că fanfara de la Petrești a început să aibă membri români, care învățaseră să cânte de mici copii, la școală sau din auzite. Din 2008, după o perioadă în care activitatea fanfarei se restrânsese mult, sunetele ei au revenit pe străzile Petreștiului și la Sebeș, fiind o prezență constantă la toate evenimentele din împrejurimi: de 1 mai când există tradiția ca fanfara să mărșăluiască pe străzile Petreștiului, la serbări populare și anumite sărbători religioase, la petreceri. Conform tradiției, în prima zi de Crăciun se ține balul fanfarei din Petrești.

Pe timp de vară, în fiecare duminică, fanfara din Petrești concertează în aer liber, în fața căminului cultural din localitate.

 

image_3

Concert în aer liber al fanfarei din Petrești, în fiecare duminică, pe timp frumos de vară. 2013

IMG_4030

Fanfara sașilor din Muenchen, la Kronenfest 2013

Pentru că am crescut în perioada când fanfara din Petrești nu mai era activă, nu am înțeles multă vreme nostalgia alor mei pentru muzica de fanfară. Mi se părea una dintre modele din tinerețea lor, total depășite. Însă după ce fanfara din Petrești a revenit și și-au recâștigat treptat locul în viața orașului, a devenit o constantă a Sebeșului fără de care orice eveniment public nu ar avea ritmul firesc. În Germania sau în Transilvania, indiferent de componență, fanfarele rămân o prezență vie în anumite comunități, adăungând mereu noi note pe partitura veche a istoriei lor. Dacă la început nu era comunitate fără fanfară, acum există fanfare ce colindă ținuturi fără comunități săsești, însă melodiile lor încântă în continuare cu aceeași eleganță și reunesc în jurul lor oameni străini și diferiți, care îndrăgesc tot ceea ce ele simbolizează: tradiția săsească.

Fanfara sașilor din Landshut, Germania, la Întâlnirea anuală a sașilor din Transilvania, Sebeș, 2014. Foto: Mihaela Kloos-Ilea

Fanfara sașilor din Landshut, Germania, la Întâlnirea anuală a sașilor din Transilvania, Sebeș, 2014. Foto: Mihaela Kloos-Ilea

 

4 gânduri despre “14. În cântec de fanfară, între Germania și Transilvania

  1. Această preocupare se adresează unor comunităţi aflate într-un echilibru, în acel echibru al unei stabilităţi mentale, al existenţei unei ferestre deschise în spre interiorul casei, acolo in subsolul cu de TOATE al fiinţei, unde te regăseşti…
    Este o aşezare fiinţială, o stare contemplativă, meditativă în care empatizezii cu muzica, cu ceilalţi, cu tine însuţi, cu ÎNTREGUL.

    Apreciază

  2. Am prins fanfara de 1 Mai in Arbegen/Agirbiciu. Era o incantare. Mergeau prin sat (pana prin 1994 cand au plecat majoritatea sasilor) si faceau popas tot la cateva porti. Erau serviti cu vin, cozonac si lichiu/hencles cu gris sau gem de prune. Erau vremuri cand lumea statea pe marginea santului la poarta la povesti, televizor nu aveau multi si chiar daca aveau se lua curentul seara. Chiar aseara le povesteam copiilor cum luminam bucataria tinand usa deschisa la soba cu plita din bucatarie, bunica sfarnea cucuruz intr-o cosarca sa aiba ce le da la animale de mancare…si ascultam povesti, nu neaparat sasesti. Era, asa cum scrie calinakimu, un echilibru sanatos pe care il caut si acuma si il doresc copiilor, dar nu-l mai gasesc.

    Apreciază

  3. am fost si eu prin Garching (acolo fiind Tech. Uni München), asta cu mult inainte sa iasa Johannis presedinte 🙂 si nu mi-a venit sa cred cand am iesit din metrou, in loc sa vad ultimele cercetari in domeniul BMW-ului in vitrinele de langa automatele de bilete, ditamai steagul Siebenbürgen, harti cu Romania/Transilvania etc, ce mai, ca la muzeu

    Apreciat de 1 persoană

    • Interesant, eu nu le-am văzut. E drept că mă duc cu țintă precisă în Garching, rar arunc o privire în jur. Totuși, ideea acestui blog a încolțit la o întâlnire a sașilor în Garching.

      Apreciază

Povestește și tu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s