De ce sunt sașii cool în România de astăzi?

Titlul acestui articol este inspirat de tema săptămânii din Dilema veche privind ce înseamnă să fii cool, ce mai e cool în România actuală. Fiindcă scriu poveștile săsești, răspunsul meu e previzibil, dar și surprinzător pentru mulți: sașii sunt cool în România de astăzi. Ei, cine ar fi zis asta acum zeci de ani? Rândurile de față se leagă de…

Renovarea cetății din Gârbova. Singurul lucru sigur este schimbarea

Schimbare este un cuvânt dificil atunci când vine vorba de comunitatea sașilor din Transilvania. Timp de secole, sașii și-au putut păstra identitatea tocmai pentru au rezistat schimbării și influențelor culturale din jur, trăind într-o comunitate aproape ermetică față de exterior. Sașii sunt o comunitate conservatoare, mentalitate care le-a asigurat supraviețuirea. După marele exod în special…

Aroma lunii mai și a copilăriei

Articol scris de doamna Nicky Moldovan, dintre prietenii cărora poveștile noastre le-au stârnit amintiri plăcute, pe care au plăcerea să ni le împărtășească. Așa cum am mai spus, poveștile săsești ne aparțin tuturor în egală măsură, așa că mă bucur când comunicarea nu e unidirecționată și ne încredințați frânturi de memorie. Vă mulțumim! Sursa foto:…

Olteni, sași și nemți, vieți „Dincolo de orizont”

Dincolo de orizont, Amintiri, Ioana Heidel, Editura Sitech, Craiova, 2013, 366p.   Dincolo de orizont a Ioanei Heidel este mai întâi de toate o autobiografie frapant de onestă despre identitate și alteritate, dar și carte complexă, radiografică. Societatea comunistă, de la anii copilăriei autoarei până la plecarea în Germania este descrisă în contrapunct, când în note sobre,…

22. Drumul familiei mele: familia preotului Franchy din Bistrița. Acasă, aici și acolo

“Acum gândiți-vă la vremurile bune și zâmbiți!“ spune Agnes, una dintre fiicele fostului preot evanghelic din Bistrița, familiei sale reunite în grădina casei parohiale din oraș, grădina copilăriei lor de odinioară. Pentru acest film documentar, familia preotului Franchy s-a reîntors la Bistrița, în casa lor de odinioară, revizitând biserica, grădina, străzile atât de familiare într-o…

Kronenfest München 2013

“Care sunt lucrurile fără de care nu ai putea trăi? Cum poți împacheta o viață întreagă într-un geamantan?” Așa începe o scurtă predică de Kronenfest a dr. Stefan Cosoroabă în fața sașilor reuniți lângă München, la Unterschleissheim. 30 iunie 2013. O zi frumoasă, Kaiserwetter-vreme împărătească cum zic nemții (de la împăratul William II, cel care își…

Poveste blajină din Cetatea Câlnic

„Biletul este o contribuție pentru îngrijirea monumentului. Mulțumim!”. Un mesaj simplu și o imagine sugestivă. Un bilet de intrare – primul semn că ai ajuns între oameni așezați. În acea normalitate după care tânjim mulți, în care istoria se rostește, monumentele sunt respectate, oamenii sfințesc locurile. Biletul Cetății Câlnic este accesul spre o altă lume: veche, demnă,…

Costumul săsesc în acuarelele Julianei Fabritius-Dancu

Costumul popular este un templu la purtător, o imago mundi care conține o sumă de simboluri, hierofanii, revelări ale sacrului, care îi dau o poveste și ne dau în același timp nouă o identitate culturală unică, inimitabilă. sunt cuvintele profesorului Sorin Apan, într-o foarte frumoasă descriere a portului popular. Imaginile de mai jos sunt printre cele mai…

Cristian/Großau, între cer și pământ

Ploaia torențială care ne-a alungat din Sibiu ne-a urmărit și în Cristian. La poarta fortificației era parcat un autocar cu numere de Austria, semn că poate avem noroc și cetatea e deschisă. Sunăm la poartă. Așteptăm. Sunăm la numărul de telefon de pe poartă. Răspunde o voce grăbită, ne spune și ea să așteptăm. Ne conformăm răbdători și,…

Maifest/Maialul – la sași și la români

Maifestul la sași sau Maialul la români este o veche sărbătoare de primăvară, care a apărut în Transilvania pe filieră germană, odată cu sașii stabiliți aici. De-a lungul timpului, sărbătoarea a fost adoptată și de români și maghiari. Există date despre celebrarea Maialului în special în secolul XIX – începutul secolului XX, cu precădere în mediul școlar, ca serbări ale elevilor. Maialul era sărbătorit mai…

Blasi – balul copiilor

Înainte de marele carnaval de Fasching, copiii aveau o sărbătoare dedicată numai lor. „Blasi/Blasiustag„ era balul organizat pentru copiii din comunitățile săsești, de obicei la începutul lunii februarie. Numele balului vine de la St Blasius von Sebaste (Vlasie, episcop al Sevastiei) martir și sfântul protector al copiilor, care a trăit în sec. IV d.Hr. Sfântul este trecut atât în calendarul…

Vecinătatea – o familie mai mare

Această poveste este cu secole mai veche decât dezbaterile actuale despre „dezvoltarea comunitară”. Ba poate și cu ceva înainte ca noi să cădem unanim de acord că, în general vorbind, este mult mai uşor să iubeşti toată omenirea decât pe vecinul de alături. Vecinătatea a funcționat ca o instituție în comunitatea săsească, bazată pe ajutor reciproc,  pentru binele fiecăruia în…

Visul american trăit de o familie de sași din Ungurei

Visul american este acel vis al unei ţări în care viaţa ar trebui să fie mai bună, mai plină, mai bogată pentru toţi, cu posibilităţi pentru fiecare, în funcţie de abilităţi și rezultate.(…) Visul american nu se referă la maşini şi venituri mari, ci mai curând la o ordine socială în care fiecare bărbat sau…

Multikulti de 1 mai: Maibaumfest, Armindenii, Noaptea Valpurgiei

Ziua de 1 mai este sărbătorită prim multe obiceiuri vesele și diverse, în funcție de vremuri și de comunități. Dacă e să privim la etnicii germani de la noi (sași și șvabi), respectiv dacă comparăm Transilvania, Banatul și anumite părți din Germania de astăzi (Bavaria), găsim corespondențe foarte interesante și înrudite ca semnificație între ritualurile din ziua de 1 mai. Bună…

Dinkelsbühl, orașul din Germania, partener și gazdă a sașilor de pretutindeni

Din turnul Bisericii Sf. Paul privești cum ar s-ar vedea din ceruri un rai pământesc: o cetate solidă, capodoperă a Evului Mediu, patru porți de acces, 12 turnuri impecabil conservate, ghirlande de flori și petece de natură, o rețea de străzi înguste, pavate cu piatră cubică. O viață molcomă, în case vechi de secole, matematic și armonios…

Muzee și colecții etnografice săsești

Muzeul este un loc al memoriei și identității, în care timpul se comprimă și își suspendă curgerea. Orice vizită la muzeu este o luare la pas a istoriei. După 1990, în România au apărut multe expoziții și muzee dedicate istoriei și culturii săsești. Pe lângă Casa Teutsch și Muzeul „Emil Sigerus” din cadrul Complexului ASTRA Sibiu sau Muzeul…

Biserica fortificată din Filitelnic renaște din ruine

sursa fotografii Cândva casa Domnului și lăcaș de cult fortificat pentru comunitatea sașilor, astăzi Biserica din Filitelnic (sec. XV-XVIII) pare doar că refuză să se prăbușească, în ciuda ”eforturilor” unor buni creștini. Altarul a fost mutat in Biserica fortificată din satul vecin, Senereus, podeaua de lemn a fost înlocuită cu țigle sparte și moloz, ușile, geamurile…

Daneș (germ. Dunesdorf, Dansdorf, magh. Dános), jud. Mureș

sursa foto Daneș, mai demult Danoș, (germ. Dunesdorf, Dansdorf, magh. Dános) este un sat în județul Mureș. Biserica evanghelică a localităţii Daneş a fost construită la începutul secolului al XVI-lea.  Din aceeași perioadă datează și fortificația. Turnul clopotniţă actual, cu strajă de lemn, a fost construit în 1927. El adăposteşte două clopote turnate în sec.…

Portul săsesc de iarnă

Despre piesele din vestimentația sașilor am mai vorbit, mai detaliat aici. Pe parcurs, pe măsură ce colecția de imagini devine mai bogată, vă voi prezenta diverse ipostaze ale portului săsesc, diferit în funcție de anotimpuri, zilele festive de peste an, ceremonii din viața omului: botez, confirmare, căsătorie, înmormântare, doliu. Portul tradițional de iarnă are ca piesă de…

Biserica scroafei de la Dipșa

sursa foto În localitatea Dipșa (Dürrbach, Dipse) din județul Bistrița-Năsăud, ca în toate așezările cu rânduială săsească, tronează în mijlocul satului o impunătoare biserică în stil gotic, ridicată între anii 1482-1500. Neobișnuită este povestea ei, de unde numele năstrușnic și cam prozaic al bisericii, cunoscută printre localnici ca „Biserica scroafei”. Acum, că s-a suit scoafa-n copac am mai auzit,…

Ticușu Vechi (germ. Deutsch-Tekesch, magh. Szásztyukos, Tyukos), jud. Brașov

sursa foto Ticușu Vechi, mai demult Tecușul Vechi, Ticușul Săsesc (germ. Deutsch-Tekesch, magh. Szásztyukos, Tyukos), jud. Brașov Construită în sec. XV, Biserica din Ticușu-Vechi a fost reconstruită în întregime în stil neoclasic, la începutul sec. XIX. Una dintre cele mai valoroase piese ale bisericii, altarul, a fost realizat la sfârșitul sec. XVIII, în stilul barocului…

Budacu de Jos mai demult Budacu Săsesc (germ. Deutsch-Budak, magh. Szászbudak, Alsóbudak, Nagybudak), jud. Bistrița-Năsăud

Vechea localitate este atestată documentar din anul 1228. Biserica din Budacu de Jos poartă acum hramul „Adormirea Maicii Domnului”, fiindcă din 1979 a trecut la Biserica Ortodoxă. Este monument istoric și datează din sec. XIV-lea. Biserica a beneficiat de o reparație capitală in anul 2000. Istoria săsească a așezării este povestită de Johann Dorfi, în…

Daia, mai demult Daia Săsească, (germ. Denndorf, Dellendorf, magh. Szászdálya, Dálya), jud. Mureș

sursa foto Ca să ajungi la Daia, mai demult Daia Săsească, (germ. Denndorf, Dellendorf, magh. Szászdálya, Dálya), jud. Mureș, treci mai întâi prin locuri pitorești, cu nume străvechi: “Heinzel”, “Cânepişte” (Hanfau), “Dealul Mănăstirii” (Klosterberg), “Grădina lui Miron”, “Pârâul Saschizului”, “Pârâul Cremenesei”, “Vadul adânc” (Tiete Furt), “Grădina porcilor” (Schweingarten), “Wolkengraben” şi “Salsen.

Orheiu Bistriței (germ. Burghalle, Burgelau, magh. Óvárhely, Várhely), județul Bistrița-Năsăud

sursa foto Primăvara are o frumusețe aparte la Orheiu Bistriței (germ. Burghalle, Burgelau, magh. Óvárhely, Várhely), județul Bistrița-Năsăud. Și asta pentru că în apropiere, într-o pădure mlăştinoasă, cunoscută sub numele de „Pădurea din Şes”, crește laleaua pestriță, cunoscută popular și ca laleaua ”bibilică”. Rezervaţia botanică “Pădurea de şes” are o suprafaţă ocrotită de 78,79 de…

Faschingul, carnavalul care sperie iarna

Măști înfricoșătoare, tălăngi și pocnete din bice, întreceri călare, scenete (parodierea nunții, înmormântarea), parade (mascații, lolele, care alegorice), clătite și gogoși aburinde – sunt armele cu care sașii din Transilvania luptau odinioară împotriva iernii aprige și a spiritelor rele.  Majoritatea acestor vechi ritualuri apotropaice au fost uitate, de ele amintindu-ne acum câteva parade sau carnavaluri organizate răzleț în fostele localități săsești…

Și sătui, și cu slănina-n pod

sursa foto Astăzi nu ne putem imagina viața fără frigider, însă acum sute de ani, sașii aveau alt mijloc de păstrat slănina și celelalte alimente. Nu exista cetate săsească fără cunoscutul Turn al Slăninilor – cămara satului. După ce se ținea câteva săptămâni la saramură, toată slănina sătenilor era agățată în podul răcoros și bine ventilat, ferită…

Vurpăr (germ. Burgberg, în trad. „Dealul Cetății”, maghiară Vurpód, Hühalom), jud. Sibiu

sursa foto Satul Vurpăr (germ. Burgberg, în trad. „Dealul Cetății”, maghiară Vurpód, Hühalom), jud. Sibiu, are o istorie bogată, despre care povestesc numeroasele vestigii descoperite aici, datând din epoca bronzului şi din neolitic. Toponime precum “Pădurea copiilor” (din Hamelin?) sau “Radeburg” amintesc de faptul că acest loc a fost printre primele în care s-au stabilit…

Portul tradițional săsesc

Costumul popular descrie individualitatea unei etnii. Alături de edificii și viața spirituală, portul este un puternic element identitar și o expresie a valorilor și rânduielii lumii tradiționale. Ca orice costum, el este un artificiu prin care cel care îl poartă comunică despre sine. Veșmântul săsesc este un costum somptuos, bogat  în broderii și podoabe, armonios cromatic şi…