Mustul proaspăt a început să fiarbă, vecinii se strâng la povești în jurul cazanelor de țuică, zacusca hodinește în borcane, cămara geme de murături, compoturi și dulcețuri, merele zemoase au făcut covor în pivniță ca să ajungă pentru toată iarna, funiile de ceapă și ardeii iuți atârnă țurțuri sub streașina șurii… semne ale toamnei, care dau belșug casei și mândrie omului gospodar. Stă în firea lucrurilor ca țăranul să mulțumească pentru toate astea într-o zi de sărbătoare: Erntedankfest sau Sărbătoarea recoltei.
Așa este în multe gospodării unde viața omului e legată încă mai mult de roadele pământului, de ritmul naturii, decât de ofertele din supermarket, papirusul nesfârșit de pe Facebook sau de programul de la televizor. Recolta toamnei, după cum a rânduit-o cerul și priceperea oamenilor, trebuie să fie sărbătorită. În România, ziua recoltei a fost consacrată în perioada comunistă, pe atunci un prilej „festiv” de propagandă, ce, mai ales la oraș, lăsa oamenii visând la bogății închipuite. Dincolo interesele vremurilor, originile și semnificațiile sărbătorii sunt legate de credințe populare vechi încă din Antichitate, răspândite în lume și păstrate până astăzi în diverse ceremonii.
În prag de iarnă, ține de un rost al gospodarului să fie mulțumit cu ce are și să își îndrepte rugăciunile şi mulţumirea spre ceruri. Așa că sărbătorile recoltei, ale recunoștinței (Thanksgivingul american are aceleași semnificații), – „Erntefest” pentru sași și în spațiul vorbitor de germană -, sunt tradiții firești la încheierea muncilor câmpului. Pentru că este o sărbătoare care, măcar simbolic, este încă celebrată în comunitățile unde sașii sunt mai numeroși, voi vorbi aici despre sărbătoarea recoltei la prezent.

Erntedankfest în Sânpetru/Petersberg, Brașov, 2010.
Erntedankfest la sași
La sașii din Transilvania, Erntefest/Erntedankfest, sărbătoarea recoltei sau ziua mulțumirii pentru recoltă este integrată slujbei bisericești din prima duminică a lunii octombrie. Atunci, biserica se împodobește frumos cu toate roadele și culorile toamnei, în ghirlande și coșuri îmbelșugate: porumb, legume din grădini, fructele livezilor, bostani, struguri, flori – tot ce pământul, cu voia Cerului, a dăruit oamenilor gospodari.
În această zi se mulțumește pentru roade, pentru vremea prielnică, pentru sănătatea oamenilor și a animalelor și se înălță rugi pentru anul viitor. În unele localități, de Erntefest se face și o procesiune prin sat, cu care de fân, de porumb, butoaie de vin și țuică, coșuri cu legume și fructe.

Altar și cristelniță împodobite de Erntedankfest, în Apoldu de Sus/Grosspold.
Sursa foto: siebenbuerger.de
Toamna se numără bobocii
Pentru ortodocși, ziua recoltei este legată mai ales de Sf. Dumitru, de la sfârșitul lunii octombrie, iar sărbătorile recoltei sunt și acum prilej de târguri de produse proaspete, tradiționale și felurite ocazii culinar-distractive. La sate acum coboară oile de la munte, iar asprimea iernii este probată și „descuiată” de țărani prin numeroase superstiții.

Altar împodobit de Erntedankfest în Bergkirchen, Bavaria, Germania.
Sursa foto: wikipedia.org
Cum se sărbătoreşte în Germania belșugul toamnei
Și în Germania (și Austria), Erntefestul sau Bauernfestul este o sărbătoare a frumuseții toamnei, de regulă celebrată tot în prima duminică din octombrie, cu tot repertoriul ei de culori și arome, mai ales în contextul interesului tot mai crescut pentru produse „bio” și a unei agriculturi performante, sustenabile. Erntefestul înseamnă în Germania vesele parade de care alegorice și prezentări ale recoltei, ale marilor ferme sau asociații, petreceri publice și târguri de produse tradiționale.

Parada de Ziua Recoltei, Germania
Sursa foto 2: Siebenbuerger.de, pagina de Facebook