Resturi și rosturi – cultura săsească, celebrată într-o expoziţie dedicată la Muzeul Ţăranului Român

Asociaţia Renascendis şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă invită joi, 12 decembrie, orele 17.00 la vernisajul expoziţiei „Resturi şi rosturi. Saşii în Transilvania: o istorie comună”, care are loc la sediul muzeului, sala Laolaltă (expunerea permanentă, etajul I). Expoziţia va rămâne deschisă la Muzeul Naţional al Ţăranului Român până pe 2 februarie 2014.

afis evenimente Resturi si rosturi

Expoziția și seria de conferințe care îi urmează marchează data de 15 decembrie 2013 când se împlinesc 95 de ani de la Adunarea Naţională a Germanilor din Transilvania şi Banat de la Mediaş din 1918. Prin acest eveniment, etnicii germani au aprobat decizia românilor transilvăneni de a se uni cu Regatul României, devenind astfel participanți direcți la construcția statului român modern.Pentru a marca acest moment, vă propunem o serie de evenimente care celebrează importanţa istorică şi culturală a civilizaţiei săseşti din România, atrăgând în același timp atenția asupra pericolului în care se află patrimoniul cultural săsesc – mobil și construit.

Este un eveniment pe care ”poveștile săsești” îl salută cu drag, îl sprijinim și la care avem onoarea de a fi parteneri media. Am acceptat fără ezitare să promovăm expoziția și conferințele care îi vor urma, din credința că identitatea şi cultura saşilor sunt indisolubil legate de spaţiul transilvănean, constituind o punte importantă între civilizaţia apuseană şi cea din spațiul nostru. Cunoașterea patrimoniului săsesc, în special în afara spațiului cândva locuit de ei este absolut necesară și se cere o mai bună promovare a acestuia.

Acum mai mult ca oricând, într-o mentalitate colectivă care încă operează cu delimitări stricte, o înţelegere contextuală este esenţială pentru asigurarea continuităţii acestui grup etnic. Saşii aparţin României ca parte integrantă a unei Transilvanii multientice, la fel cum aparţin Germaniei prin elemente de cultură şi prin adopţia de după cel de-al doilea război mondial. Moştenirea culturală a saşilor face parte din patrimoniul naţional al României şi trebuie asumată ca atare, aşa cum saşii şi-au asumat participarea la construcţia statutului român modern. Civilizaţia săsească a prosperat timp de peste opt secole pentru că a căutat în permanenţă puncte de rezistenţă împotriva obstacolelor apărute.

Expoziţia îşi propune să pună publicul bucureştean în contact cu mărturii şi fragmente de memorie materiale şi imateriale ale civilizatiei saşilor, atrăgând în acelaşi timp atenţia asupra pericolului în care se află patrimoniul cultural săsesc – mobil şi construit.

Prin intermediul a aproximativ 200 de obiecte selectate din colecţiile Asociaţiei Renascendis, datând din secolele XVI-XX (ceramică, sticlărie, textile, obiecte din cupru şi cositor, carte veche şi publicaţii, documente, scrisori, fotografii şi cărţi poştale), expoziţia reconstituie imagini şi rosturi ale unei culturi de importanţă naţională, a cărei continuitate este astăzi ameninţată.

Caracterul experimental al expoziţiei este subliniat de utilizarea unui mobilier expoziţional realizat din materiale recuperate (paleţi, uşi) şi neconvenţionale (lămpi usb, tuburi luminoase cu led-uri), care poate fi itinerat, refolosit şi adaptat în varii locaţii.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Sași din Sibiu, portret de familie, atelier Victor Mysz, cca 1890-1895

Expoziţia este structurată în cinci secţiuni care prezintă aspecte diferite din viaţa comunităţilor săseşti. Titlurile a trei dintre secţiuni citează versuri din vechiul imn al saşilor transilvăneni, Siebenbürgen, Land des Segens (1845) de Maximilian Leopold Moltke:

  • Siebenbürgen, Land des Segens (Transilvania, ţară binecuvântată): prezintă o imagine de ansamblu asupra zonei de locuire săsească, prin intermediul unei serii de documente viziuale (cărti poştale şi fotografii), şi aduce laolaltă mărturii ale dezvoltării economice a societăţii săseşti între secolele XVI-XIX;
  • Liebe Grossvater (Dragă bunicule): secţiunea şi-a primit titlul de la formula de introducere utilizată în scrisorile trimise la Sibiu de un student sas la Viena şi reproduce fragmente ale vieţii de comunitate şi de familie (scrisori, acte, textile, fotografii etc.);
  • Siebenbürgen, Land der Duldung (Transilvania, ţară a toleranţei): este partea dedicată interacţiunilor culturale dintre saşi şi celelalte etnii din Transilvania, ilustrând şi contribuţia saşilor la construirea statului român modern, încă dinainte de 1918;
  • Ein feste Burg ist unser Gott! (O cetate puternică este Dumnezeul nostru!): prezintă importanţa vieţii religioase şi a bisericii în existenţa comunităţilor săseşti. Formula Ein feste Burg ist unser Gott! este specifică întregii lumi luterane, iar în cultura saşilor cunoaşte o prezenţă aproape fizică prin fenomenul bisericilor fortificate. În expoziţie au fost incluse şi elemente de mobilier şi fragmente provenind de la biserica evanghelică fortificată din Felmer, judeţul Braşov – monument aflat într-o avansată stare de degradare – pentru a atrage atenţia asupra pericolului dispariţiei patrimoniului construit săsesc;
  • Siebenbürgen, süße Heimat/ unser teures Vaterland (Transilvania, ţară dulce/ patria noastră dragă): secţiunea care încheie discursul expoziţional propune o imagine a individului decontextualizat, scos din comunitate şi adesea pus în faţa opţiunii de a-şi părăsi ţara natală, prin intermediul unei serii de portrete fotografice şi documente care fac referire la exodul saşilor după 1945.

Seria de evenimente dedicate saşilor din Transilvania mai cuprinde manifestările:

  • Conferința Evoluția comunităților germane din Transilvania și Banat după 1945, 10 decembrie 2013, ora 14.00, Universitatea București, Biblioteca Facultății de Istorie, sala Periodice. Participă: dr. Cosmin Budeancă – expert la Departamentul Investigații Speciale din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Florentin Olteanu – istoric;
  • Dezbaterea Soluții sustenabile pentru patrimoniul construit săsesc aflat în pericol, 11 decembrie 2013, ora 17.00, Casa Mincu (str. Pictor Arthur Verona nr. 19). Participă: prof. dr. Corina Popa, Aurelian Stroe – istoric, Adriana Stroe – istoric de artă, prof. dr. Antal Lukács, prof. dr. arh. Hanna Derer;
  • Conferința Deportările etnicilor germani din Transilvania și Banat în URSS, 16 decembrie 2013, ora 16.00, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” (str. Batiștei nr. 15). Participă: lector univ. dr. Ilarion Țiu, dr. Cristina Diac.

Expoziţia „Resturi şi rosturi” este un proiect al Asociaţiei Renascendis, prin intermediul Centrului de Studii Medievale şi Moderne, şi face parte din programul „Felmer – inţiativă urbană pentru dezvoltare rurală”.

???????????????????????????????

Ansamblul bisericii fortificate din Felmer

Parteneri:

Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Biserica Evanghelică C.A. Făgăraş, Universitatea Bucureşti/ Facultatea de Istorie, Biblioteca Centrală Universitară Carol I, Ordinul Arhitecţilor din România, Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, Carol 53

Parteneri media:

Poveşti Săseşti, Allgemeine Deutsche Zeitung, Arhimania, Zeppelin

Expoziţie organizată cu sprijinul:

Ambasada Republicii Federale Germania la Bucureşti, HeimatOrtsGemeinschaft Felmern, Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Cramele Voievodului

 

Povestește și tu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s