Puțini dintre temerarii care iau astăzi la pas Negoiu sau Moldovelul mai știu cine a trasat cărările pe munți sau de când există refugiile și cabanele ce le oferă adăpost. Harta traseelor montane din România nu a suferit schimbări benefice semnificative de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Atunci, o mână de oameni iluștri și pasionați…
Hetschepetsch/Hätschenpätsch (Hagebuttenmarmelade) este un răsfăț la început de toamnă. Se înțelege perfect mai ales cu clătitele pufoase și aburinde. Recunosc că nu știu cum se face, dar copil fiind, nu mi-a plăcut deloc această dulceață. Atunci preferam gemul de piersici și de vișine întregi. Acum, Hätschenpätsch-ul cum zic sașii, s-a reabilitat în lista preferințelor mele. Unde mai pui că, dacă ai…
„Hiiii, te-ai prăpădit mumă, ca Androchelul!” este o vorbă ştiută astăzi numai de bătrânii Alţânei/Alzen, jud. Sibiu. În ea stă o veche legendă din sec. al XV-lea, pe când Androchel/Underten ar fi fost un sat săsesc, la intersecţia graniţelor dintre Nocrich, Alţâna şi Chirpăr. Se pare că în tumultul Evului Mediu, satul ar fi dispărut în mod misterios,…
Găluștele sau gomboții cu prune sunt desertul meu preferat la început de toamnă, când prunele dau în pârg. Spre deosebire de tata, care mănâncă prune (și struguri) cu pâine ca pe o gustare, eu le preferam în găluște tăvălite prin pesmet arămiu. Din același aluat de găluște, mai ales iarna, mama face și „vuțe” (Wutzerl) pe care tot tata, mare iubitor de…
Liegenbrücke oder Lügenbrücke (Lügnerbrücke)? Podul culcat sau Podul minciunilor (mincinoșilor)? Denumirea celebrului simbol al Sibiului este controversată, deși Podul minciunilor (Lügenbrücke), mult mai interesantă, s-a impus în timp. Pe majoritatea cărților poștale vechi însă, așa cum vedem și aici, apare denumirea Liegenbrücke, probabil în spiritul numelui folosit de Emil Sigerus. O adevărată bijuterie, podul de fontă a…
„Este acolo-n Avalon! îi arătă Merlin cu mâna, undeva către asfinţit. Şi cine are sabia nu poate fi înfrânt nicicând…” Din cele mai vechi timpuri, spada este mai mult decât o armă, un simbol al puterii, aproape mistice. Zeița Tethis îi dăruiește fiului său, Ahile, spada făurită de Hefaistos însuși, zeul neîntrecut al meșterilor și al metalelor,…
Prin tunel, zăpada aspră îi scârțâia sub tălpile de lemn. Tata îi șlefuise schiuri. În ultima săptămână, zăpada a ajuns până la streașină, iar oamenii au croit cu lopețile drumul de-i ziceau tunel. Așa puteau umbla de la unii la alții și copiii la școală. Era pustiu, încă întuneric și o liniște de-i țiuiau urechile.…
Frânturi din viața unei familii de sași din Șelimbăr (Schellenberg), județul Sibiu Când cumpăra o casă veche în sat, doamna Ludmila Popescu nu știa că în podul de aici va găsi o veche comoară: veșminte tradiționale săsești, fotografii vechi de un secol și nenumărate obiecte de uz casnic. Cam tot ce era de trebuință materială…
În vechea Marktplatz din Bistriţa (în dialectul săsesc Nîsner-Bistritz, Bästerts, Bîsterts, germ. Bistritz, Nösen, magh. Beszterce), la numărul 30, este o casă veche, pe marginea căreia s-au ţesut două poveşti istorice interesante. Unii localnici o cunosc cu numele de Andreas Beuchel, iar alţii cu numele de Ion Zidaru (Johann Maurer). Această casă, fermecător monument architectonic,…
Claudiu M. Florian, Vârstele jocului. Strada Cetăţii, Cartea Românească, 2012, 316 pagini Vârstele jocului. Strada cetății este o carte închinată copilului de odinioară, cel care fiecare am fost, dar puțini ne mai aducem aminte. Deși s-au stabilit multe paralele între romanul lui Claudiu M. Florian și Micul prinț al lui Antoine de Saint-Exupery, ne aflăm…
Cum mergi de la Sebeș spre Sibiu, de la o vreme se deschide în stânga drumului principal o piață neobișnuit de mare pentru un (fost) sat și cam pustie. Câțiva copaci bătrâni, flori multicolore, câteva bănci singuratice, amenințate parcă de o mare întinsă de dale. Undeva departe, dincolo de casele joase și tăcute, veghează din colț bătrânul turn cu ceas…
Dacă Bucureştiul era odinioară Micul Paris, Sibiul de dinainte de Primul Război Mondial era Mica Vienă. La începutul secolului, Sibiul a cunoscut una dintre cele mai frumoase perioade ale sale, caracterizate de prosperitate, viaţă socială şi culturală foarte activă, într-o atmosferă distinsă.
Fiind poziţionată în buricul târgului, Cafeneaua Lazar devine rapid cel mai la modă loc de întâlnire. Este deschisă în 1860, pe Promenada Bretter (Bretterpromenade), apoi în Strada Nicolae Bălcescu (Heltauerstrasse), unde a funcţionat până prin anii 1890. Era o cafenea de inspiraţie europeană, mecca lumii bune a oraşului, unde se serveau băuturi străine, se consulta…
Cafeneaua Habermann avea deschiderea terasei spre Promenada Bretter. În răcoarea serii, la un pahar de vin bun, acordurile vestitului taraf de lăutari răscoleau inimi şi ascundeau şoapte târzii. Aici erau văzut deseori George Coşbuc, scriindu-şi poeziile, tot la umbra grădinii se retrăgea Slavici, sorbind în tihnă o cafea după editarea “Tribunei” şi, ocazional, se spune…
Un articol de Helmut Wolff (documentaţie, imagini) şi Monica Ilea (traducere, redactare). Imagini: cărți poștale din colecţia fraţilor Günter şi Helmut Wolff. Când Regele Soare dădea curs liber înfiinţării de cafenele în Paris, nu bănuia că acestea vor fi locurile în care se vor pune la cale revoluţii politice, literare sau de budoar. Insinuantă,…
Iris Wolff, Halber Stein, Roman, Otto Müller Verlag, Salzburg, 2012, 294 pagini, ISBN 978-3-7013-1197-2. Cum să trăiești cu atâtea doruri? Ce te poate face complet, împlinit? Halber Stein (literal “Jumătate de piatră”) nu este un obiect, este un loc și o metaforă. Sine, o tânără absolventă din Germania, se întoarce după 20 de ani în…
Există multe meșteșuguri care au dispărut de-a lungul timpului. Sau meserii care astăzi sunt tot mai rare. Producția de serie a înlocuit mult din ceea ce altădată trebuia făcut manual. Dar în artă populară, nimic nu poate egala măiestria mâinilor unui bun meșteșugar. Când vorbim despre meșterii care creează podoabe tradiționale, vorbim despre har, despre…
“Care sunt lucrurile fără de care nu ai putea trăi? Cum poți împacheta o viață întreagă într-un geamantan?” Așa începe o scurtă predică de Kronenfest a dr. Stefan Cosoroabă în fața sașilor reuniți lângă München, la Unterschleissheim. 30 iunie 2013. O zi frumoasă, Kaiserwetter-vreme împărătească cum zic nemții (de la împăratul William II, cel care își…
De astăzi avem o imagine cu care ne prezentăm voioși în lume. Logo-ul nostru este creația celui mai bun designer de identitate de brand din Cluj, din țară, din lumea reală sau virtuală, idesignerul Iuliu Duma, care, spre bucuria mea, mi-e fost coleg și prieten foarte drag. Ei, cred că nici oglinda fermecată nu ne putea…
Fragmentul de mai jos este unul dintre textele mele de suflet, care, de doi ani, a primit pentru mine noi, negândite vreodată semnificații. Pentru poveștile noastre și pentru oamenii din spatele lor, „întoarcere” coboară din cuvânt într-o stare, între vis și aievea. Cartea din care face parte, Cabaretul cuvintelor a lui Matei Vișniec, nu este o carte, este o lume în care cuvintele sunt…
Auzim atât de des expresia „parfum de epocă”. De câte ori nu evadăm din cotidianul sordid, pierduți pe îngustele străzi medievale, visând în răcoarea grădinilor boeme sau printre fotografiile bunicilor distinși, cu parfum de interbelic. Concret ce miros să aibă parfumul de epocă? Citeam că într-un atelier din Italia, un parfumier excentric recompune din esențe cele mai subiective impresii și trăiri, cum ar fi lumina…
„A fost odată ca niciodată un croitor și un giuvaiergiu și au pornit ei împreună tovarăși de drum, că aveau amândoi cam aceeași țintă.” (Frații Grimm, Darul piticilor)… și-au trecut mări și țări, și au poposit într-un oraș aglomerat, printre claxoane și muzică din cafenele, între adolescenți trendy și turiști visători, care-i privesc mirați. Într-o cu totul și cu…
„Biletul este o contribuție pentru îngrijirea monumentului. Mulțumim!”. Un mesaj simplu și o imagine sugestivă. Un bilet de intrare – primul semn că ai ajuns între oameni așezați. În acea normalitate după care tânjim mulți, în care istoria se rostește, monumentele sunt respectate, oamenii sfințesc locurile. Biletul Cetății Câlnic este accesul spre o altă lume: veche, demnă,…
Costumul popular este un templu la purtător, o imago mundi care conține o sumă de simboluri, hierofanii, revelări ale sacrului, care îi dau o poveste și ne dau în același timp nouă o identitate culturală unică, inimitabilă. sunt cuvintele profesorului Sorin Apan, într-o foarte frumoasă descriere a portului popular. Imaginile de mai jos sunt printre cele mai…
În camera cea bună din Casa parohială din Cristian, acolo unde iarna se ține slujba, iar vara se retrag sașii la o poveste, am găsit o plantă mai degrabă ciudată. Îngrijitoarea Bisericii, tanti Maria, ne-a făcut curioși, povestindu-ne șoptit că acel ghem uscat prinde viață doar la întâlnirea sașilor. Ca prin minune, înverzește și înflorește pentru câteva…
Kronenfestul (Det Kryinemachen pe săsește), sărbătoarea cununii este una dintre cele mai importante sărbători ale sași din Transilvania. Ultima petrecere mare înainte de începerea recoltelor, Kronenfestul se sărbătorește în 29 iunie, de Sfinții Petru și Pavel (Pyitrempaulsdach) sau în duminica apropiată de această dată. Existau și comunități care celebrau sărbătoarea de Sf. Ioan (Johannistag), în 24 iunie, sub numele…
Ploaia torențială care ne-a alungat din Sibiu ne-a urmărit și în Cristian. La poarta fortificației era parcat un autocar cu numere de Austria, semn că poate avem noroc și cetatea e deschisă. Sunăm la poartă. Așteptăm. Sunăm la numărul de telefon de pe poartă. Răspunde o voce grăbită, ne spune și ea să așteptăm. Ne conformăm răbdători și,…
O rețetă ușoară și nemaipomenit de aromată, ideală în acest sezon. Este vremea când socul ne răsfață cu parfumul său și am noroc că în marginea pădurii de lângă casă găsesc câte flori vreau. Așa pot să-mi răsfăț musafirii cu socată proaspătă sau sirop de soc pentru tot restul anului.
Maifestul la sași sau Maialul la români este o veche sărbătoare de primăvară, care a apărut în Transilvania pe filieră germană, odată cu sașii stabiliți aici. De-a lungul timpului, sărbătoarea a fost adoptată și de români și maghiari. Există date despre celebrarea Maialului în special în secolul XIX – începutul secolului XX, cu precădere în mediul școlar, ca serbări ale elevilor. Maialul era sărbătorit mai…
Înainte de marele carnaval de Fasching, copiii aveau o sărbătoare dedicată numai lor. „Blasi/Blasiustag„ era balul organizat pentru copiii din comunitățile săsești, de obicei la începutul lunii februarie. Numele balului vine de la St Blasius von Sebaste (Vlasie, episcop al Sevastiei) martir și sfântul protector al copiilor, care a trăit în sec. IV d.Hr. Sfântul este trecut atât în calendarul…
Această poveste este cu secole mai veche decât dezbaterile actuale despre „dezvoltarea comunitară”. Ba poate și cu ceva înainte ca noi să cădem unanim de acord că, în general vorbind, este mult mai uşor să iubeşti toată omenirea decât pe vecinul de alături. Vecinătatea a funcționat ca o instituție în comunitatea săsească, bazată pe ajutor reciproc, pentru binele fiecăruia în…
Visul american este acel vis al unei ţări în care viaţa ar trebui să fie mai bună, mai plină, mai bogată pentru toţi, cu posibilităţi pentru fiecare, în funcţie de abilităţi și rezultate.(…) Visul american nu se referă la maşini şi venituri mari, ci mai curând la o ordine socială în care fiecare bărbat sau…
Oamenii sunt prin preajmă cam de 200.000 de ani. În primii 190.000 cică nu au făcut mare lucru, însă din ultimii 10.000 au inventat ceva măreț: berea. Istoria sa curge prin Epopeea lui Ghilgameș, piramidele faraonilor, festinele lui Cezar și cămările mănăstirilor medievale. La noi, primele fabrici de bere și instituțiile publice aferente – berăriile, au apărut târziu, în secolul al XVIII-lea…
Ziua de 1 mai este sărbătorită prim multe obiceiuri vesele și diverse, în funcție de vremuri și de comunități. Dacă e să privim la etnicii germani de la noi (sași și șvabi), respectiv dacă comparăm Transilvania, Banatul și anumite părți din Germania de astăzi (Bavaria), găsim corespondențe foarte interesante și înrudite ca semnificație între ritualurile din ziua de 1 mai. Bună…
În toamna lui 1929, cerul României a fost traversat de o rară pasăre: zeppelinul. Neobișnuitul eveniment a scos locuitorii din case, presa vremii relatând despre curiozitatea cu care a fost așteptată în orașe trecerea modelului LZ 127 Graf Zeppelin. De atunci ne-au rămas câteva imagini devenite celebre, precum cea de mai jos, realizată de Emil…
În anumite comunități de sași transilvăneni, în a doua zi de Rusalii, exista un obicei extrem de frumos, însă puțin studiat, poate și pentru că, din câte se știe, a dispărut în anii ’60. Este vorba despre Königinnentanz (săsește „Kenegannendunz”), Dansul reginelor.
Prezent și anul acesta la Dinkelsbühl, cel mai înalt demnitar al landului Bavaria, primul ministru Horst Seehofer, a prezentat duminică, 19 mai, un discurs în fața sașilor transilvăneni și a invitaților aflați la sărbătoare. Dintre oficiali, au luat cuvântul Președintele Federației Internaționale a Sașilor Transilvăneni, dr. Bernd Fabritius, candidat la Bundestag, și Ministrul de Externe al României, dl. Titus Corlățean.…
Cel mai așteptat moment al sărbătorii de la Dinkelsbühl este parada costumelor populare săsești, care a avut loc în duminca de Rusalii, 19.05.2013. În aplauze și cântece de fanfară, au defilat aproape 100 de grupuri de sași și șvabi, reprezentând fiecare localitatea natală din Transilvania. În total, aproximativ 2700 de sași mândri de moștenirea lor. Iar vremea… a confirmat…
Din turnul Bisericii Sf. Paul privești cum ar s-ar vedea din ceruri un rai pământesc: o cetate solidă, capodoperă a Evului Mediu, patru porți de acces, 12 turnuri impecabil conservate, ghirlande de flori și petece de natură, o rețea de străzi înguste, pavate cu piatră cubică. O viață molcomă, în case vechi de secole, matematic și armonios…
Muzeul este un loc al memoriei și identității, în care timpul se comprimă și își suspendă curgerea. Orice vizită la muzeu este o luare la pas a istoriei. După 1990, în România au apărut multe expoziții și muzee dedicate istoriei și culturii săsești. Pe lângă Casa Teutsch și Muzeul „Emil Sigerus” din cadrul Complexului ASTRA Sibiu sau Muzeul…
sursa foto Felmer (în dialectul săsesc Fälmern, în germană Felmern, în maghiară Felmér), jud. Brașov.
sursa fotografii Cândva casa Domnului și lăcaș de cult fortificat pentru comunitatea sașilor, astăzi Biserica din Filitelnic (sec. XV-XVIII) pare doar că refuză să se prăbușească, în ciuda ”eforturilor” unor buni creștini. Altarul a fost mutat in Biserica fortificată din satul vecin, Senereus, podeaua de lemn a fost înlocuită cu țigle sparte și moloz, ușile, geamurile…
sursa foto Dacă rătăciți cumva pe la Mighindoala (germ. Engental-in trad. Valea îngustă, magh. Ingodály) jud. Sibiu, veți fi probabil întâmpinați de cei 2! (după alții, doar unul) săteni rămași în sat.
La 9 mai 1895 se năștea Lucian Blaga, marele poet, filosof, dramaturg. Printre versuri și cugetări filosofice, este potrivit aici să-i citim gândurile despre rânduirea lumii românești și săsești. În cadrul larg al preocupărilor sale pentru „spațiul mioritic ondulat„, fragmentul de mai jos descrie caracterul arhitecturii din satele noastre, cu diferențe și asemănări. „Geometria” caselor vorbește de fapt despre oamenii…
sursa foto Orașul Dumbrăveni, mai demult Elisabetopole, Ibașfalău, Ibișfalău, Bășcăleț (germ. Elisabethstadt, Epeschdorf, magh. Erzsébetváros, Ebesfalva), jud. Sibiu, are o lungă istorie multiculturală. De-a lungul timpului, aici au trăit români, maghiari, sași și armeni.
sursa foto Vechimea așezării depășește mult atestarea documentară din 1265., fiind descoperite urme încă din epoca pietrei. Zona Hunedoarei a atras atenția romanilor prin bogățiile sale, în special fierul. Apoi, în timpul Corvineștilor, Hunedoara devine târg al fierului, metal pe care pădurenii îl valorifică în troc cu alte produse. Avantajul economic din această epocă al…
sursa foto Ighișu Nou, mai demult Ibișdorful Săsesc, (germ. Sächsisch-Eibesdorf, Eibesdorf, Abesdorf, magh. Szászivánfalva, Ivánfalva, Izséptelke), jud. Sibiu. Biserica evanghelică a fost construită în secolul al XIV-lea și figurează pe lista monumentelor istorice din 2010.
Biserica evanghelică din Dârlos (germ. Durles, Durlasch, magh. Darlac, Darlasz), jud. Sibiu, este un monument cu totul atipic în spațiul bisericilor evanghelice săsești și foarte puțin studiat.
sursa foto Daneș, mai demult Danoș, (germ. Dunesdorf, Dansdorf, magh. Dános) este un sat în județul Mureș. Biserica evanghelică a localităţii Daneş a fost construită la începutul secolului al XVI-lea. Din aceeași perioadă datează și fortificația. Turnul clopotniţă actual, cu strajă de lemn, a fost construit în 1927. El adăposteşte două clopote turnate în sec.…
Despre piesele din vestimentația sașilor am mai vorbit, mai detaliat aici. Pe parcurs, pe măsură ce colecția de imagini devine mai bogată, vă voi prezenta diverse ipostaze ale portului săsesc, diferit în funcție de anotimpuri, zilele festive de peste an, ceremonii din viața omului: botez, confirmare, căsătorie, înmormântare, doliu. Portul tradițional de iarnă are ca piesă de…
Povești săsești 