Catedrala armeneasca, Dumbraveni

sursa foto

Orașul Dumbrăveni, mai demult Elisabetopole, Ibașfalău, Ibișfalău, Bășcăleț (germ. Elisabethstadt, Epeschdorf, magh. Erzsébetváros, Ebesfalva), jud. Sibiu, are o lungă istorie multiculturală. De-a lungul timpului, aici au trăit români, maghiari, sași și armeni.

În sec. XV, domeniul Dumbrăveni este stăpânit de influentele familii Bethlen, Fejerdi și Apafi. Grigore Apafi cumpără în 1552 toate moșiile existente în Dumbrăveni și construiește castelul feudal în formă de cetate – astăzi Muzeul Armenilor Transilvăneni.

Castelul Apafi, Dumbraveni

sursa foto

Unul dintre evenimentele istorice de marcă de care s-a bucurat așezarea a fost vizita împăratului Iosif al II-lea, în 1773. Iosif al II-lea a fost cazat în casa armeanului Martin Gaspar, care ținea Hanul Ibașfalăului. În urma vizitei împărătești, pe Hanul Ibașfalăului a fost pusă o placă ce avea inscripționat: ”Benedictus Iosephus II Imperator Augustus atque Pius Rex Paterpatriae nos hoc anno 1773 in Junio visitavit”. După 1989, placa a dispărut de pe clădirea transformată astăzi în magazin alimentar.

Pentru prima dată, armenii sunt amintiți în Dumbrăveni în anul 1671. În sec. XVIII se construiește aici Catedrala armenească, în stil baroc, una dintre cele mai frumoase din țară. Biserica arată neobişnuit deoarece îi lipseşte cupola unui turn, care a fost dărâmată de o furtună puternică în 1927. Ca detaliu cel puțin straniu, în biserică a fost descoperită mumificată de un secol inima unui preot al lăcaşului, Avedik Likacs. În anul 1896 acesta a editat prima monografie a Dumbrăveniului, în limba maghiară.

În 2002, rezultatele recensământului indicau, pe lângă românii majoritari și cei apoximativ 1200 de rromi, în jur de 1000 de maghiari, 120 de sași și doar un armean.

Catedrala armeneasca, inainte de pierderea unei cupole. Carte postala necirculata