Moștenirea săsească în Transilvania, serie completă de emisiuni la Radio Cluj

Din când în când, am bucuria ca cititorii poveștilor săsești să ia cuvântul și să ne împărtășească ceva din experiența, amintirile sau realizările lor. Așa se face că am primit zilele trecute un serial radiofonic ce are ca temă “Moștenirea săsească în Transilvania”. Seria de patru emisiuni “Carte de vizită” dedicate sașilor este realizată la Radio Cluj, de către doamnele Anca Baltan și Doina Gecse Borgovan și a fost difuzată în luna octombrie 2011. Am transcris pentru dvs introducerea emisiunilor, pe care vă invit să le ascultați integral, pentru prezentările bine documentate și o întâlnire cu invitații de seamă care povestesc despre istoria și locurile atât de dragi nouă.

dfe91f6radiocluj

Ce înseamnă „moștenirea săsească în Transilvania”?

La Viscri, clopotul bate în fiecare zi, la ora 12 fix. Același sunet, de sute de ani…

 “Eu sunt sigură că peste 100 de ani, n-o să mai fie niciun sas la Viscri, dar o să fie tot păstrat, pentru că oamenii au învățat și au înțeles că este un patrimoniu după care pot trăi.”

Caroline Fernolend

Biserica fortificata din Viscri. Foto: carte de vizita, sursa: pagina de Facebook a emisiunii.

Biserica fortificata din Viscri. Foto: carte de vizita, sursa: pagina de Facebook a emisiunii.

581667_146532685508696_1632583219_nViscri, așezare pierdută între dealurile Transilvaniei. Peisaj specific, cu suișuri și coborâșuri domoale. Colonizat de sași în secolul al XIII-lea, locul a primit numele de Weißkirch, adică biserica albă, una dintre cele mai impresionante cetăți săsești din Ardeal, care domină și astăzi, cu zidurile ei imaculate, toată așezarea. Inclus în patrimonial mondial UNESCO, satul a căpătat în ultimii 10 ani o notorietate fără precedent, datorată celor trei personaje-cheie din povestea noastră: jurnalista britanică Jessica Douglas-Home, Caroline Fernolend, vicepreședintele Fundației Mihai Eminescu și însuși moștenitorul tronului Marii Britanii, Prințul Charles.

Înființată în timpul dictaturii ceaușiste, Fundația Mihai Eminescu le-a oferit în anii ‘80 dizidenților români o legătură cu lumea civilizată. Atrăgând atenția Occidentului asupra planurilor lui Ceaușescu de a distruge arhitectura rurală a României, Fundația a salvat sute de sate de la dispariție. În prezent, MET se ocupă cu precădere de satele săsești din Transilvania. Marele merit al Fundației este că nu intenționează să transforme vechile așezări în muzee lipsite de viață. Proiectul “sate de sine stătătoare” înseamnă trezirea spiritului comunitar, pentru ca oamenii să prețuiască locurile în care trăiesc și să muncească la ei acasă.

Urmează un interviu în care dna Caroline Fernolend vorbește despre ce a prilejuit prima întâlnire cu Prințul Charles și cum l-a convins pe acesta să vină într-un sat izolat, cu un drum aproape inaccesibil, un loc nepromovat până atunci. Măsurile pe care MET le inițiază vizează revitalizarea culturii, conservarea patrimoniului și implicarea localnicilor pentru sustenabilitatea economică și turistică a Viscriului. Din multe puncte de vedere, Viscriul este un exemplu bun, dintre cele foarte puține pe care le avem.

Emisiunea Carte de vizita, Radio Cluj, Moștenirea săsească în Transilvania, partea I:

(pentru a asculta emisiunea, click pe butonul de „Play” din dreapta)

Povestea despre moștenirea săsească în Transilvania continuă cu un popas la Moșna, Viscri și Richiș și o scurtă istorie a locuirii sașilor aici.

Populație de origine germană, sașii s-au stabilit în sudul și estul Transilvaniei începând cu mijlocul secolului al XII-lea. Colonizarea lor în această parte a Europei a fost inițiată de regele Ungariei, Geza II, din rațiuni economice și militare. Sarcina principală a sașilor a fost apărarea graniței Regatului Ungar din sudul Transilvaniei. Procesul colonizării germane a continuat până spre sfârșitul secolului al XIII-lea. Drepturile și obligațiile coloniștilor au fost stabilite printr-un act emis în 1224. Până la instaurarea dualismului austro-ungar în 1867, comunitățile săsești s-au bucurat de autonomie teritorial-administrativă, jurisdicțională și bisericească. Alături de nobilimea maghiară și de secui, sașii au făcut parte din Dietă. Cea mai timpurie formă de organizare a vizat viața religioasă și datează încă din 1191. Se apreciază că ridicarea bisericilor săsești a început pe vremea  celei de-a treia generații, după stabilirea în Transilvania. Inițial catolici, sprijiniți de călugării cistercieni din zonă și de ordinul cavalerilor teutoni, sașii au trecut masiv, după Reformă, la Biserica Evanghelică.

524712_146544588840839_922066913_n

Bisericile fortificate, care și astăzi împânzesc Transilvania, au fost ridicate pentru protejarea populației în urma invaziilor tătarilor din 1241-42. Primele școli au fost înființate încă din secolul al XIV-lea, astfel că 200 de ani mai târziu, exista câte o școală primară aproape în fiecare comună săsească. Primul gimnaziu datează din 1541, iar din 1722 s-a introdus învățământul obligatoriu în limba germană. Istoria sașilor în Transilvania numără peste 800 de ani. Toate schimbările politice de-a lungul acestei perioade i-au afectat într-un fel sau altul și pe ei. În 1939, existau circa 750.000 de cetățeni români de etnie germană, cu școli în limbă proprie, bănci și organizații comunitare proprii, cu numeroase asociații și o cultură înfloritoare. Conform datelor recensamântului din 2002, numărul lor a scăzut la 60.000. Câți au mai rămas astăzi, urmează să aflăm. Sașii au părăsit teritoriul românesc în câteva valuri mari: în timpul și după cel de-al Doilea Război Mondial, în timpul comunismului, prin programul de vindere al minorităților și având dreptul la cetățenie germană, prin emigrarea masivă, atât înainte, cât și imediat după 1989.

Sașii au lăsat în urma lor nu doar un patrimoniu care merită păstrat, ci și un mod de viață care și-a pus amprenta asupra populațiilor cu care au conviețuit.

Urmează interviuri despre întâlnirile sașilor, revenirile lor în Transilvania și amintiri despre comunitatea sașilor din satele Moșna – prima localitate vizitată în 1998 de către Prințul Charles, fapt ce a adus notorietate turistică locului, Viscri și Richiș. Acasă înseamnă amintiri, dar și prezent, moștenire, dar și viitor.

Emisiunea Carte de vizita, Radio Cluj, Moștenirea săsească în Transilvania, partea a II-a:

(pentru a asculta emisiunea, click pe butonul de „Play” din dreapta)

O nouă poveste despre sași, de data aceasta nu din trecut, ci din prezent. Emisiunea “Carte de vizită” este oaspetele familiei Lavinia și Willy Schuster, la Moșna. După câțiva ani trăiți în Germania, ei s-au hotărât să lase traiul comod și facilitățile Occidentului și s-au întors acasă, în Transilvania. Au început aici o nouă viață, în urmă cu 13 ani.

Simțim cu tărie că chemarea noastră e aici, vrem să fim un exemplu pentru vecini, pentru societate.

Lavinia Schuster

Ce te surprinde cel mai tare la Willy și Lavinia Schuster este seninătatea cu care te întâmpină și puterea de a face din orice detaliu al vieții de zi cu zi un motiv de bucurie.

O discuție despre sași și viața redescoperită în Transilvania, ce are loc în bucătăria familiei, în casa străveche din Moșna, o gospodărie bio în care treaba nu se termină niciodată, porțile sunt mereu deschise și oricine este bine primit.

Emisiunea Carte de vizita, Radio Cluj, Moștenirea săsească în Transilvania, partea a III-a:

(pentru a asculta emisiunea, click pe butonul de „Play” din dreapta)

Vedere din turnul bisericii din Moșna. Foto: George Titei

Vedere din turnul bisericii din Moșna. Foto: George Titei

La Carte de vizită, în ultimul episod despre moștenirea săsească în Transilvania, vizităm bisericile fortificate din Moșna, Richiș, Mălâncrav și Viscri. Din șoseaua care leagă Mediașul de Sighișoara, se desprinde un drum care leagă câteva sate săsești pe care le descoperi printre dealuri molcome, pe care ți se odihnește privirea. Așezările de aici sunt construite în jurul bisericilor fortificate ridicate în urmă cu sute de ani. Multe zac părăsite și marcate de trecerea timpului, altele, mai norocoase, își ascund vârsta venerabilă după ziduri cărora le-au fost cosmetizate ridurile. Moșna, Richiș, Mălâncrav și Viscri sunt printre cele cuprinse în proiectele Fundației Mihai Eminescu de restaurare și conservare a patrimoniului săsesc din Transilvania, patronată de Prințul Charles al Marii Britanii.

Primul popas la Moșna, în biserica aflată atunci în restaurare exterioară, urmează celelalte localități, a căror poveste o aflăm alături de curatorii și ghizii locali.

Emisiunea Carte de vizita, Radio Cluj, Moștenirea săsească în Transilvania, partea a IV-a:

(pentru a asculta emisiunea, click pe butonul de „Play” din dreapta)

Biserica din Richiș. Foto: povești săsești, ianuarie 2014

Biserica din Richiș. Foto: povești săsești, ianuarie 2014

Mulțumesc doamnei Gecse Borgovan pentru amabilitatea de a ne pune la dispoziție aceste materiale, în formă integrală. Dincolo de meritul informativ, emisiunile ne prilejuiesc întâlnirea cu câțiva oameni deosebiți, care conștientizează valoarea patrimoniului săsesc în Transilvania și reușesc să aibă un impact concret, pozitiv în comunitățile în care trăiesc.

5 gânduri despre “Moștenirea săsească în Transilvania, serie completă de emisiuni la Radio Cluj

  1. Pingback: RADIO CLUJ: Moștenirea săsească în Transilvania | Romanian Itineraries

  2. Pingback: Cine sunt șvabii sătmăreni? | Povești săsești

  3. Pingback: Cine sunt șvabii sătmăreni? | A Bloody Blog

  4. Pingback: Fă rai din ce ai. Prințul Charles, Sara Dootz și poveștile Viscriului | Povești săsești

  5. Pingback: Note de teren Viscri 2014 | Sociolink

Povestește și tu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s