Lolele (Urzeln), ca tradiție veche și specifică zonei, au devenit în ultimii ani o emblemă a Agnitei. De Fasching (carnavalul), în ultima duminică din ianuarie sau în prima din februarie, fuga lolelor alungă ritualic iarna și oferă curioșilor înșirați pe străzile Agnitei un spectacol asurzitor. Dar și gogoși aburinde.
Lolele sunt atestate documentar la Agnita din 1689. În secolele XVII-XVIII, lolele erau legate de obiceiul înmânării lăzii de breaslă noilor conducători. Adunarea era însoţită de lole, personaje amuzante, dar și grotești, care aveau rolul de a proteja lăzile de vecinătate. De-a lungul timpului, fuga lolelor a fost înteruptă vremelnic din diferite motive ce au ținut de contextul politic, militar (interzicerea breslelor, războaiele, plecarea sașilor). Din 2006, fuga lolelor a fost reluată la Agnita, mare parte dintre cei care participă la paradă fiind acum români.
Odată cu sașii, tradiția lolelor a migrat și în Germania sau Austria. În Germania, încă din anul 1965, lolele se adună la tradiționala paradă din Sachsenheim. Tradiția adunării lolelor din Sachsenheim a aniversat în 2015 50 de ani, printr-un spectacol ce a reunit peste 3.500 de lole. Dar lolele din Agnita sunt o prezență constantă și la paradele de carnaval din alte orașe din Germania, precum Nürnberg, Traunreut sau Unterschleissheim.
Chiar dacă nu le-am văzut niciodată în Transilvania, le întâlnesc în ultimii ani în Unterschelissheim, lângă Muenchen. Lolele sașilor participă din 2002 la parada de Fasching din Unterschleissheim, numărând în breaslă aproximativ 30 de membri. Anul acesta parada de Fasching a avut loc sâmbătă, 14 februarie, când, ca de obicei, lolele sașilor din Asociația HOG Lohhof nu au avut cum să treacă neobservate sau neauzite.
E știut lucru că din arsenalul lolelor nu lipsesc tălăngile, corbaciul (Korbatsch, biciul împletit), zuruitoarele (Ratsche), dar nici gogșile agățate-n Quetsche, un fel de clește de lemn.
Costumul lolelor este o îmbrăcăminte albă, cu margini colorate (roșii, verzi), pe care se cos des, ca niște solzi, fâșii de până neagră, late, de dimensiuni egale. La spate, lolele au o codiță împletită, legată cu fundiță, iar pe cap poartă o mască specifică, mărginită cu blană de iepure sau nurcă. Fiecare lolă are un număr afișat la vedere, în spate și în față.
O legendă despre începuturile sărbătorii spune că pe când năvălitorii turci au asediat cetatea Agnitei, o tânără curajoasă pe nume Ursula s-a deghizat într-un costum înfricoşător, a ieşit din cetate şi, pocnind din bici, făcea zgomote asurzitoare care au pus pe fugă prădătorii. De atunci a rămas obiceiul Urzellauf, adică Fuga Lolelor.
Citește mai mult despre legenda Ursulei, lolele din Agnita și semnificațiile carnavalului, aici:
Faschingul, carnavalul care sperie iarna
Povești săsești 
Foarte interesant! Cine nu le-a vazut niciodata, le poate admira la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus” din cadrul Complexului Naţional Muzeal „ASTRA” Sibiu
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Va multumim pentru sugestie!
ApreciazăApreciază
Cool, chiar maine o sa merg la Medias sa vad Carnavalul lolelor si inainte am aruncat un ochi la tine pe site sa vad daca gasesc mai multe informatii. 🙂
Duminica va fi la Sighisoara
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Așteptăm să ne arăți poze! Mă miră totuși că se ține așa târziu, Faschingul s-a încheiat. Dar, bine măcar că se ai organizează… distracție plăcută!
ApreciazăApreciază
Te invitatm sa vii la anul sa le vezi in orasul de origine, aici sunt lolele autentice nu ce face unul care habar nu are ce au fost lolele,si care isi creaza imagine pe spatele Breslei lolelor Agnita
ApreciazăApreciază
Cine este acel „unul”, la cine va referiti? Lolele din imaginile acestea sunt sasi din asociatia sasilor stabiliti in Lohhof-Unterschleissheim. Este un obicei süsesc continuat in Germania de sasi. Traditia nu se tine pentru imaginea cuiva, e mult mai veche decat nevoia absurda de imagine pe care o pomeniti dvs. Da, lolele sunt asociate cu Agnita, asa cum am si spus in toate articolele, dar de cand sasii nu mai sunt in Transilvania, unele obiceiuri sunt continuate firesc acolo unde s-au stabilit. In Sachsenheim s-au intalnit in ianuarie 3.500 de lole, toti sasi din Transilvania. Si asta nu se intampla de ieri, de azi, ci de 50 de ani. Cum am putea sa ignoram o traditie care este atat de vie si in Germania?
ApreciazăApreciază
… afirmatia rautacioasa este facuta ptr. ca exista persoane la Agnita care cred ca fasching si lole (denumire generica in limba romana ptr. personaj mascat din alaiul de fasching sasesc) este ceva specific DOAR Agnitei, iar in rest, pe vaile Tarnavelor, sasii nu au celebrat fasching-ul.
Aceasta atitudine face parte din crezul de la Agnita cum ca orice parada de fasching din triunghiul sasesc trebuie controlata/condusa/aprobata de agniteni. Urmeaza Pastele si apoi Craciunul … A propos fasching-ul nu se poate inregistra ca marca asa cum au incercat unii; nici Craciunul (Nasterea Domnului) nici Dragobetele sau Martisorul … (unii stiu despre ce vorbesc).
Este pacat ca unele initiative din alte zone de a reinvia traditia de fasching sasesc in forma sa arhaica se lovesc de mentalitati inguste ale unora care cred ca doar ei au dreptul sa faca, iar daca se intampla si in alta parte e OK doar ca trebuie condus de ei …
Orice alt comentariu ar fi de prisos si ar alimenta o polemica gaunoasa si lipsita de sens ce ar fi cu totul neproductiva ptr. acest portal deosebit pe care Mihaela Kloos-Ilea il insufleteste zi de zi …
ApreciazăApreciază
Si apropos … se mai intampla si in alte localitati din triunghiul sasesc, nu doar la Medias si Sighisoara, atata doar ca nu stiu agnitenii … Si nici nu le spunem ca sa-i hartuiasca …
ApreciazăApreciază
Ahaaa, numai acum m-am prins despre ce era vorba în comentariul doamnei de mai sus. Credeam că se referă la faptul că obiceiul e continuat și în Germania.
Totuși, nu știu nimic despre povestea asta: înțeleg că nu-i nouă, dar spuneți-ne vă rog mai multe, ca să ne lămurim. Cine cu cine se ceartă și de ce mai exact?
Așa cum bine observa dl Melzer în comentariul de mai jos, lolele, parada lolelor au existat și în alte localități de pe Valea Hârtibaciului, la Marpod, Cincu de pildă. Doar că cele de la Agnita sunt mai cunoscute, aici tradiția s-a impus ca fiind locală și cumva este identificată cu orașul.
Aveți adresa mea de email la contact, puteți să îmi scrieți un text în care să ne explicați exact ce și cum, și pe care să îl public pe blog, ca să știm cu toții despre ce vorbim.
Nu vă cunosc, nu am niciun interes în discuția asta, nici nu știam măcar că ar fi o problemă de acest gen în jurul lolelor, așa că, dacă doriți, invitația e valabilă pentru toate părțile.
Vă mulțumesc că-mi urmăriți poveștile! 🙂
ApreciazăApreciază
Va voi raspunde pe mail caci nu vreau (asa cum nu am vrut vreme de 7 ani in care ni s-au adresat multe vorbe pe care hartia le suporta cu greu) să alimentez o polemica care nu ar face decat sa aduca umbre asupra acestei frumoase tradiții.
ApreciazăApreciază
Ana se referea la cel din Medias, nu la pozele postate in articol!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Lolele erau numai in zona Härtibaciului/Harbachtal, adicä in comunele Agnetheln/Agnita, Marpod, Großschenk/Cincu Mare, Kleinschenk/Cincsor, Tarteln/Toarcla.
Erau si lole albe in unele comune.
Se zice cä in timpul, in care turcii vroiau sä ocupe unele comune din zona Härtibaciului, oamenii satului s-au depositat in castelul bisericesc. turci veneau si vroiau sä ocupe si castelanul. Cänd veneau la castel a speriat Ursula, adicä se imbäcaserä un bärbat in toale uräte, care aruncaserä gäleti cu apä si bitum negru si fierbinte, ca sä nu poate sä intre prin Usa mare a castelanului. Din acest timp zice legenda cä provine aceastä traditie si costumul de carneval alemann si german.
Transilvania era o datä sub ocupatie Turco-Ungarä in sec. XVIII. atunci se numea Türkisch-Ungarien.
Asa rea legenda. Tatäl meu este de loc din Cincu-Mare si el m-ea povestit acestä legendä, pe care el o stia de la strä bunica mea.
Cu drag, Dietmar
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Acum existä foarte multe asociatii al lolelor. In Sachsenheim, München, Augsburg, Nürnberg si altii.
vezi te rog pe siteul: http://www.urzelzunft.de
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Acum existä foarte multe asociatii al lolelor säsesti transilvänene in Sachsenheim, München, Augsburg, Nürnberg si multi altii.
Vezi te rog pe siteul: http://www.urzelzunft.de
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pingback: Faschingul, carnavalul care sperie iarna | Povești săsești
Pingback: 28-29 ianuarie 2017: Lolele din Agnita revin la Sibiu și Cincu | Povești săsești
Pingback: FOTO: Lolele sașilor la carnavalul din Unterschleissheim, Germania | Povești săsești