Multă muncă, dragoste pentru copii și dorința de a-i învăța de mici să ocrotească patrimoniul cultural – moștenirea lor. Manualul este realizat de Adriana Scripcariu de la Școala Agatonia, alături de numeroși colaboratori,  și a primit toate avizele pentru a putea ajunge pe băncile elevilor începând cu semestrul II al acestui an școlar sau din anul școlar 2014-2015.  

Manualul dedicat patrimoniului – o ușă deschisă micilor exploratori

Manualul este „ca o ladă de zestre plină cu comori sau ca o ușă mică, prin care se intră într-o grădină mare.”

Fiind foarte bine documentată, cu un design atractiv și un caracter ludic, cartea se vrea un instrument pe care copiii să îl îndrăgească. Pe baza informațiilor de aici, elevii sunt îndemnați să exploreze împrejurimile, să scotocească în căutare de povești și locuri deosebite, să identifice patrimoniul material și imaterial din imediata apropiere, să conștientizeze valoarea acestuia și să se implice activ în conservarea lui. Bineînțeles că în acest proces, un rol important îl au cadrele didactice care vor alege acest manual ca disciplină opțională. Cunoștințele lor despre patrimoniul cultural, capacitatea de selecție a informației și folosirea ei în activități practice cu elevii condiționează îndeplinirea tuturor scopurilor manualului.

Deși de anul trecut există un precedent dedicat județului Ilfov, care se studiază deja în școli, astfel de inițiative rămân o raritate în peisajul învățământului românesc. Patrimoniul cultural nu se regăsește în programa școlară și nu este privit ca parte importantă a educației unui copil. Este cel mult rezervat sferelor academice, privit elitist, limitat la istorici, cercetători, artiști populari. Cred că o mare realizare a acestui manual este de a face din patrimoniu un concept accesibil copiilor, de a le da rădăcini prin cunoștințe despre trecut, care-i ajută să înțeleagă prezentul, deci implicit le conferă memorie și identitate. Admir și echilibrul cu care este prezentat un județ multietnic și divers confesional. 

Pentru ca patrimoniul cultural să devină materie de studiu în școală

Inițiatorii motivează astfel proiectul la care au lucrat cu mult entuziasm și implicându-se afectiv:

Educaţia prin patrimoniu nu este nicidecum ceva nou. Până la un timp, acest tip de temelie sufletească se realiza în familie, în comunitate, în vremuri în care comunităţile îşi cunoşteau şi îşi preţuiau valorile, era o transmitere vie şi firească, dincolo de orice scenariu educativ. Însuşi cuvântul patrimoniu conţine în etimologia sa ideea de moştenire. Din păcate, acest tip de perpetuare naturală se găseşte din ce în ce mai rar la noi. În România s-a făcut şi se mai face educaţie prin patrimoniu, acolo unde cei care se îngrijesc de instruirea copiilor au conştiinţa valorilor reale.(…) Totuşi, cei care practică astăzi la noi educaţia prin patrimoniu sunt prea puţini, iar contextul social defavorabil conservării şi promovării bogăţiilor noastre spirituale. Presiunea unor activităţi facile şi lipsite de valoare este foarte mare iar timpul alocat în general copiilor în familie, prea scurt. Prea puţine dintre muzeele şi monumentele noastre au îndrumători specializaţi şi programe dedicate copiilor. Prea puţine şcoli desfăşoară astfel de acţiuni. În comunităţile rurale, unde patrimoniul imaterial se perpetua firesc, generaţiile tinere nu mai dau atenţie obiceiurilor vechi, îndreptându-se tot mai mult către modele străine de identitatea lor, către urbanul anonim.

Dorim să popularizăm cât mai mult ideea de educație prin patrimoniu și avem ca țintă principală introducerea lui, ca materie de studiu, în programele școlare. Doar punând patrimoniul în inimile copiilor îi  putem prelungi existența. Pentru a supraviețui patrimoniul are nevoie de dragoste!

Cu ce am contribuit eu

Gâsesc că este un proiect important și foarte ambițios, care se vrea extins la nivelul tuturor județelor țării. Am întâlnit oameni foarte dedicați acestei munci, la care mă bucur că mi-au oferit ocazia să particip, cu o fărâmă despre cultura sașilor.

Poveștile săsești sunt prezente în manual printr-un fragment din interviul cu meșterul Sipos Gaudi Istvan, ca reprezentant al vechilor meșteșugari, pe alocuri încă activi în județ, prin câteva descrieri și imagini ale portului tradițional și sărbătorilor săsești, prin fotografii din prezentul sașilor, de la Întâlnirea anuală de la Dinkelsbühl 2013 sau  sărbătoarea Kronenfest de la München. 

Manualul „în răspăr”

Din cuprins, copiii vor afla cum se definește patrimoniul cultural, ce are specific județul Brașov din acest punct de vedere, ce decoperiri arhelogice au fost făcute în zonă, care este valoarea bisericilor fortificate săsești, despre meșteșugurile dispărute sau încă vii, despre tradițiile și obiceiurile de peste an, la fiecare etnie și religie a județului, toate însoțite de numeroase studii de caz, exemple, exerciții, proiecte și activități pe care aceștia să le realizeze individual sau cu clasa. Copiii sunt îndemnați să prelungească în familie explorarea, să reactiveze memoria generațiilor trecute, să facă cercetări în teren, să  participe la obiceiuri cu ocazia sărbătorilor și să învețe, ca într-o joacă, meșteșuguri frumoase cum ar fi olăritul. Activitatea de la orele despre patrimoniu trebuie să-i apropie pe copii de acei oameni rari din imediata lor apropiere, prin care trăiesc tradiții și îndeletniciri, contribuind la perpetuarea lor.

În loc de recapitulare

Copiii merită să descopere poveștile frumoase din zidurile și oamenii pe lângă care trec, să le recunoască valoarea și vulnerabilitatea. E șansa acestui patrimoniu să devină nemuritor și datoria noastră să lăsăm o lume mai bună pentru ei. Doar îndemnănd copiii să se oprească în fața acestor monumente, să recunoască frumosul din jurul lor, să asculte poveștile ce stau în spatele unor oameni, rânduieli sau locuri putem spera că patrimoniul va trăi mai departe.

În curând, manualul va putea fi descărcat gratuit,  pe site-ul patrimoniul pentru copii, acolo unde este accesibil gratuit și manualul despre Patrimoniul județului Ilfov. Cartea va fi disponibilă în librării din București și din Brașov și distribuită în școli pe bază de comandă.

Mai multe informații despre cine, ce și de ce, pe site-ul proiectului.

Felicitări și mulțumiri!