Hetschepetsch/Hätschenpätsch (Hagebuttenmarmelade) este un răsfăț la început de toamnă. Se înțelege perfect mai ales cu clătitele pufoase și aburinde. Recunosc că nu știu cum se face, dar copil fiind, nu mi-a plăcut deloc această dulceață. Atunci preferam gemul de piersici și de vișine întregi. Acum, Hätschenpätsch-ul cum zic sașii, s-a reabilitat în lista preferințelor mele. Unde mai pui că, dacă ai noroc de pastă de-a gata, dulceața e ca și făcută.
De ani de zile, cumpărăm pasta de măceșe de la niște prieteni de familie (nu există pericolul să fie „lungită”), care știu câtă trudă e până la răsfățul delicios și fin. Mai întâi, culesul măceșelor e o luptă inegală cu spinii tufelor încărcate. Asta nu-i treabă de abordat „cu mănuși”, ci cu anume cârlige de lemn și mai ales cu palme aspre și muncite și cu gândul la cămara plină.
Apoi, pasta de măceșe se face cam așa: se spală măceșele în mai multe ape, se aleg atent de vârfuri și codițe, se pun la fiert acoperite cu apă și se lasă până se obține o compoziție, care apoi se trece printr-o sită deasă (mai demult făcută din păr de cal!), ca să se separe sâmburii și puful. Pentru o pastă curată și foarte fină, secretul este ca operațiunea cu sita să se repete de mai multe ori, cu răbdare și migală. Și din nou, cu mâini care nu cunosc hodina.
Dacă cumpărați direct pasta, dulceața-i ca și gata: se mai adaugă doar zahăr. Mama pune un kilogram mai puțin de zahăr decât cantitatea de pastă. Dacă preferați să fie foarte dulce, se pot pune și părți egale de pastă și de zahăr, adică „kil la kil”. Se fierbe apoi pasta cu zahărul, amestecând continuu, pentru că se prinde ușor, cam o oră bună, până se mai îngroașă.
La Sâncraiu, județul Cluj, măceșele au în fiecare toamnă un festival al lor, pentru că locul e renumit pentru priceperea gospodinelor în prepararea gemului de măceșe – un simbol sănătos și aromat al zonei.
Spor la treabă, să vă ticsiți șpaisul cu toate aromele toamnei! 🙂
Povești săsești 
Șpaisul tradițional cu aromele toamnei ne trimit la frumoasele zile ale copilăriei. ”Unde esti copilarie cu pădurea ta cu tot?”
ApreciazăApreciază
In noi, in fiecare. E frumos sa fii mereu si copil. 🙂
ApreciazăApreciază
eu stiam ca se numeste „pasta de macese”..preferata copilariei mele timisorene..
ApreciazăApreciază
Hätschenpätsch-ul, cum îi spunea draga mea străbunică, a fost gemul copilăriei mele, gemul meu preferat pe care încă îl mănânc cu aceași poftă din copilărie. Nu am să uit borcanele cu gem de măceșe preparat de străbunica și bucuria cu care le goleam. Amândouă adoram acest produs.
Și acum îmi mai prepară bunica acest gem și ori de câte ori mănânc din el mă simt copil pentru câteva minute. Trebuie să îmi notez rețeta. Am cumpărat și din supermarketuri, dar mi s-a părut mereu mult prea dulce…
ApreciazăApreciază
Hatschenpatsch facea si mama mea in fiecare toamna. Era tare bun. Il mincam pe piine proaspata, peste patina smintina acrisoara. Acum, cind am heimwhe, intru in magazinul nemtesc de la west side market si cumpar un borcan de rose hip preserve … Nu.i nici pe departe cum era al mamei…nu are gust de casa.
ApreciazăApreciază
West Side Market? Asta e in Cleveland? Mai avem prieteni dintre urmasii sasilor ajunsi in OH inca de la inceputul secolului trecut. Cum mai este comunitatea sasilor de acolo?
ApreciazăApreciază
Da,chear acolo.
Nu am nici o idee. Nu am avut ocazia sa intilnim pe nimeni (sas din Transylvania ).
ApreciazăApreciază
Ati spus ” Mama pune un kilogram mai puțin de zahăr decât cantitatea de pastă. ”
Care este cantitatea de pasta de macese?
Si cat se fierbe inainte de strecurare si dupa adaugarea zaharului?
Si bunica mea facea dulceata de macese. Trebuia mancata insa cu masura: micile fire ramase in dulceata iritau caile digestive si riscai sa te strici la stomac. Pentru unii este insas un beneficiu.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu ,,un kilogram de zahăr mai puțin decât cantitatea de pastă” am vrut să spun că, de exemplu, la 3 kg de pastă puteți pune 2 kg de zahăr sau la 10 kg de pastă, 9 kg de zahăr. Indiferent ce cantitate ați avea, se adaugă un kg mai puțin de zahăr decât cantitatea de pastă. Cel puțin așa se face la noi, dar sigur că aici se lucreazü după gust.
Înainte de strecurare nu știu sigur, pentru că luam pasta gata făcută (intuiesc insa că trebuie să aibă o consistență moale, pentru a putea fi strecurată bine), iar după adaugarea zaharului se fierbe aproximativ o oră, așa cum am spus, sau până se îngroașă (depinde de foc, de cantitatea pe care o aveti).
De calitatea pastei depinde cat de fină și fără impurități (fire) este dulceața.
Sper că v-am fost de folos. Multe salutări!
ApreciazăApreciază