– Mă scuzați… către casă, încotro?

– Păi, nu-i simplu, s-ar putea să vă rătaciți: luați-o pe Biertan tot înainte, până ajungeți pe Cisnădiei, colț cu Alba Iulia. De acolo mergeți spre Carpați, ocoliți pe Brukenthal, la dreapta rămâne Bistriței. Dacă o luați pe Zăbrani, ocoliți un pic. Mai aproape e pe Nocrich. Treceți podul pe Sibiului, luați-o pe Sighișoarei. Veți ajunge la Cluj, paralelă cu Brașov. Traversați apoi orașul, către vest, până ajungeți la Aradului.

– De acolo e aproape, la câteva străzi: Siebenbürgener Straße. Ați ajuns! 🙂

În München, câteva mii de oameni locuiesc pe străzi ce poartă numele unor așezări din România. Majoritatea străzilor au primit noile denumiri în anii ’30, după așezări locuite de sași din Transilvania și șvabi din Banat. Sunt străzi liniștite, înguste, din estul sau sud-vestul orașului.

Cei care au ieșit din centrul turistic, știu că multe zone ale Münchenului te fac să te simți ca într-un sat cochet și primitor. Să pășești într-un straniu și amăgitor „acasă”.

Lista acestor străzi, cu anul în care și-au primit numele:

Birthälmer, 1933
Bistrizer, 1962
Brukenthalstraße, 1933
Fabinistraße, 1934*
Heltauerstraße, 1933
Hermannstädter Weg, 1970
Karlsburgerstraße, 1927
Kronstadterstraße, 1927
Leschkircher Straße, 1934
Schäßburger Straße, 1960
Siebenbürgener Straße, 1937
Karpatenstraße, 1957
Reicherstofferweg, 1938, **
Arader Straße, 1935
Banatstraße, 1937
Guttenbrunner Weg, 1972
Hatzfelderweg, 1935

* (după Theophil von Fabini, 1822-1908)

**(după Georg R. Reicherstorffer, decedat probabil în 1550, geograf și istoric)

Susa informații și imagine ziar: Siebenbürgische Zeitung, Nr. din Iulie, anul 1987, pag. 2.

Și, ca să confirm faptul că nu suntem atenți la lucrurile pe care le vedem zilnic, în jurul nostru, mi-au trebuit doi ani în care am trecut zilnic pe străduța asta, ca să-mi ridic ochii și să-i citesc numele.

Deși e chiar la capătul străzii unde care locuiesc.