Hanklich-ul, căruia românii i-au spus „hencleș” sau „lichiu” este un desert din ingrediente simple, cu gust de plăcintă bătrânească. Hencleșul nu lipsește de pe masa saşilor, mai ales în zi de sărbătoare. Fiindcă la sate rețetele circulau între gospodine, el a intrat și în rețetarul vecinelor românce, deși astăzi se mai pregătește numai în casele bunicilor sau în comunitățile unde au trăit sași, iar reţetele s-au modificat uşor în timp.
Hencleșul se face din ingrediente la îndemâna oricărei gospodine: făină, drojdie, muuuulte ouă, zahăr, lapte, unsoare, sare. Recunosc, eu nu am folosit unsoare și am adaptat puțin rețeta la mijloacele de astăzi, însă aveți mai jos și rețeta tradițională săsească, din vechea carte de bucate a Marthei Liess.
Așadar, rețeta din care ies două sau mai multe tăvi, depinde de mărime:
Aluatul:
2 plicuri de drojdie uscată (sau 1 cub de drojdie proaspătă)
aprox 700 g făină
100 g zahăr
2 ouă
1 cană de lapte
50 ml ulei
un vârf de cuțit de sare
puțină coaja rasă de lămâie
Compoziţia de deasupra:
10 gălbenușuri de ouă (cu albușurile puteți face altceva, de exemplu spumă de căpșuni 🙂 )
200 g zahăr
500 gr smântână dulce, grasă
esență de vanilie sau zahăr vanilat, după gust
*în loc de smântână, se poate pune și brânză dulce de vaci (Topfen, Quark), după cum există rețete de hencleș cu griș. În compoziţie se pot adăuga stafide sau prune.
Se dizolvă drojdia în lapte, se pune sarea și puțin zahăr și se lasă deoparte cam o jumătate de oră. Separat, se amestecă făina, restul de zahăr, se adaugă laptele cu drojdia dizolvată, uleiul, coaja de lămâie. Se frământă toate, până aluatul este elastic și nu se prinde de mâini.
Se lasă apoi să „hodinească” cam o oră.
Între timp am pregătit compozitia de deasupra:
Se bat gălbenușurile spumă, se adaugă zahărul, zahărul vanilat sau esența și smântâna. Se amestecă până la omogenizare. Se întinde apoi aluatul în foi subțiri, care se împătură și iar se întind, de câteva ori, ca să fie blatul vârtos și pufos.
Se aşază în tavă, se înțeapă cu furculița din loc în loc, și se întinde deasupra compoziția cu ouă. Se dă la cuptor, cam 40 de minute la 180 de grade.
Se servește cald, tăiat dreptunghiuri sau triunghiuri ca de pizza, peste care se presară zahăr pudră.
De fiecare dată când fac hencleș, tata îmi spune că pot eu face în cuptorul aragazului, dar nu va fi în veci ca în cuptorul cu lemne. În copilăria lui, bunica făcea hencleșul în foi rotunde, cât lopata cu care le dădea la cuptor și le cocea odată cu pâinea.
Foto stânga: rețeta tradițională din cartea Marthei Leiss, Siebenbürgisches Kochbuch, Schiller Verlag, Bonn und Hermannstadt, 2011, p.416
Povești săsești 
prima data am intilnit-o aceasta minune cand am fost numita profesoara in satul Grinari/Muckendorf/Nagymoha unde locuitorii erau maghiari si romani.Aceasta asezare se afla in vecinatatea satelor sasesti Lovnic,Barcut si Mesendorf.De atunci m-am indragostit de acest lipiu asa-i spunea gazda mea . Nu am sa uit nicodata primul craciun petrecut acolo . Mirosul cozonacilor rumeniti, al lipiilor galben-aurii,gustul lor nemaipomenit si obiceiurile satului de acum patru decenni.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nici un tort celebru nu are savoarea unui Hanklich auriu . Aceasta imagine mi s-a intiparit in frageda copilarie in satele din jurul Sibiului , Talheim , Stolzenburg (Daia , Slimnic ) . Mai tarziu cand am plecat din Ardeal si ma intorceam in scurte vizite , Omi a mea imi dadea cateva foi cadou , era darul suprem !! Ma gandesc cu dor si drag la coptura simpla , cu gust de copilarie . Am incercat s-o coc in cuptor gen aragaz dar bineinteles ca nu a reusit ca in vechiul cuptor de paine .
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pingback: Nocrich/Leschkirch – satul bătrân care întinerește | Povești săsești
Tata ii spunea, ca la Avrig, hencles. De cite ori cocea mama cozonaci ne facea si un hencles. Iar tata comenta intotdeauna ca nu e ca cel copt in cuptor de piine.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cine iubeste lichiul si ajunge prin Sibiu, poate achizitiona de la piata taraneasca din fata de la Expo Transilvania deschisa sambata de dimineata pana la pranz (de acolo cumpara si mama si le recomand, sunt foarte bune).
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Hm, mulțumim de pont! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pingback: TRANSILVANIA GASTRONOMICĂ – evenimentele care dau o nouă identitate regiunii | Povești săsești
Pingback: Nunta la sași | Povești săsești
Din pacate NU asta este reteta originala !
ApreciazăApreciază
Am spus în articol că am adaptat ingredientele la ceea ce considerăm că ar fi astăzi mai sănătos. Asta pentru că rețetele vechi au în componență mai mult de 1 kg de untură sau de unt gras, de casă, sau de smântână cât mai grasă (de bivoliță acolo unde se creșteau). La hencleșul făcut numai cu ouă, se foloseau undeva la 15.
Nu există o rețetă originală, hencleșul se face diferit, mai ales în funcție de zonă. Diferențele stau în compoziția de deasupra, pe care unii o fac numai cu gălbenuș de ou și zahăr, alții cu smântână, urdă, topfen, iar în sezon, se face henkleș cu prune, cu mere, etc.
Pentru cine vrea o rețetă tradițională, dar ar fi impropriu să-i spunem originală, fiindcă așa ceva nu există, repet, am scanat rețeta din cartea Marthei Liess. Este una dintre cele mai cunoscute cărți de bucate ale sașilor, prima ediție apărând în anii 50, dar rețetele sunt evident mai vechi.
În cartea Marthei Liess apare hencleș cu ouă (henceșul de nuntă), cu urdă sau Topfen, cu prune și cu mere.
Dar, dacă dvs aveți o rețetă e care o considerați originală – văd că sunteți din zona Sibiului – puteți să ne-o împărtășiți.
ApreciazăApreciază
De la episcopul D. Albert Klein, stiu, ca in Siebenbürgen exista adevarate teritorii de Hanklich, care sunt delimitate de graniti intre localitati. Si din felul, cum se face Hanklich-ul, se poate deduce zona comuna din care au venit din Europa de Vest.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Pingback: Lichiu, desert sasesc | Artă și savoare
Mulțumesc pentru rețeta , mi-a amintit de una din bucuriile și plăcerile din copilărie. Acum încercam și noi sa coacem o delicatesa ca și aceea din poza de mai sus …
ApreciazăApreciază
Hanklich deliciul copilăriei mele defapt toate mâncărurile săsești sunt o amintire draga legata de bunica mea și de acele vremuri minunate, din fericire pentru mine și azi am parte de mâncărurile Săsești gătite de mama 💕💕
ApreciazăApreciază
Pingback: Hencles reteta de lichiu sasesc cu unt, oua, smantana - Gina Bradea
cunoaste cineva istoria(cit mai detaliata) a acestui produs special?
ApreciazăApreciază