La Bălcaciu (germ. Bulkesch, Bolkatsch, magh. Bolkács), jud. Alba, se povestesc legende străvechi despre tuneluri secrete şi comori blestemate. Se spune că ulcioarele găsite îngropate ar fi fost pline cu nepreţuite comori, pe care însă necuratul le-ar fi preschimbat în cenuşă. Aurul mitic nu va mai putea fi găsit ușor, însă aşezarea şi tezaurul său aşteaptă să fie descoperite iarăşi şi iarăşi.
Biserica evanghelică fortificată, construită pe colina satului, este o mărturie a goticului transilvănean de secol XV. Inițial era prevăzută cu două curtine (ziduri cu bastioane), turn de poartă și alte șase turnuri de apărare. Curtina exterioară adăpostea cămări pentru familiile satului, iar turnurile erau prevăzute cu metereze pentru arme de foc. Fortificația avea și o fântână adâncă de 25 m, cuptor de pâine, râșnițe, ateliere de reparații și multe anexe, fiind pregătită să reziste unor asedii îndelungate. În secolul al XIX-lea a fost ridicat un nou turn și cetatea a suferit mai multe modificări.
Zona este renumită pentru producția de vin de Jidvei, Bălcaciu adăpostind una din cramele domeniului. Puţină lume ştie, de exemplu, că eticheta gamei Jidvei Tezaur are un superb detaliu grafic preluat de pe clopotul bisericii săseşti din Bălcaciu: un dragon cu cap de femeie, struguri la urechi şi coada din vrejuri de viţă, care atestă legătura ritualică a acestor locuri cu vinul de poveste.
Povești săsești 
Balcaciu, satul copilariei mele, pacat ca nu are parte de renumele altor localitati sasesti in prezent, deoarece merita
ApreciazăApreciat de 1 persoană