Pe dealul din satul Buia (germ. Bell, Boel, magh. Bólya, Alsóbólya, Felsőbólya), jud. Sibiu, se zăresc ruinele unui castel foarte vechi. Documente din 1467 menționează castelul lui Vízaknai Miklós, de la care în 1598 ajunge în proprietatea lui Mihai Viteazu. Urmează o lungă listă de proprietari aleși, cu sânge nobiliar, până când castelul trece în proprietatea statului, în comunism devine sediu CAP, iar după părăsirea lui totală, stăpâni aici rămân doar hoţii şi intemperiile.
Despre turnul castelului circulă multe legende sinistre, amintind că aici era locul de execuție a celor condamnaţi la moarte. Și teiul de la intrarea în castel avusese un rol justițiar, fiind folosit pentru spânzurarea nelegiuiților. Prin contrast, în clădirea de alături poveștile evocă petreceri nobiliare, în săli somptuoase.
Astăzi, la Buia au mai rămas doar legendele, pentru că întregul castel se află într-o stare extrem de avansată de degradare. Mai sunt câteva ziduri, acoperite de vegetație luxuriantă, din care crește, doar în imaginația noastră, silueta vechiului edificiu.
Se spune că în castel, voievodul Țării Românești, Mihai Viteazu, ar fi ascuns bijuterii de aur care va îmbogăți pe cel ce le găsește.
Povești săsești 